RESTÁNTZA restantze s. f. 1. Lucrare neefectuata la timp aflata in intarziere. ♦ Examen care nu a fost promovat la termen. 2. Plata neachitata la termen. Din it. restanza.

restantza sf [At: (a. 1748) IORGA S.D. XIII 137 / V: (inv) rashtantzie ~tzie reshtantzie (Pl: reshtantzii) (reg) rastrantzie / Pl: ~tze / E: lat restantia it restanza cf mg restancia] 1 Plata (in special impozit) neachitata la termen Si: rest (9) (ivp) ramashitza¹. 2 (Ila) In ~ Restantzier (2). 3 Lucru lucrare in intarziere. 4 Examen care na fost trecut la termenul fixat. 5 (Mat; inv) Diferentza (1).

RESTÁNTZA restantze s. f. 1. Lucrare neefectuata la timp aflata in intarziere. ♦ Examen care nu a fost promovat la termen care cineva il are de trecut dupa termenul stabilit. 2. Plata neachitata la termen. Din it. restanza.

RESTÁNTZA restantze s. f. 1. Lucru lucrare in intirziere. ♦ Examen care na fost trecut la termen. 2. Plata (in special impozit) neachitata in termen legal.

RESTÁNTZA s.f. 1. Lucrare ramasa in intarziere. ♦ Examen nepromovat la termen. 2. (Ramashitza de la o) plata neachitata la vreme. [< fr. restance it. restanza].

RESTÁNTZA s. f. 1. plata neachitata la termen; rest. 2. lucrare ramasa in intarziere. ◊ examen nepromovat la termen. (< it. restanza)

RESTÁNTZA ~e f. 1) Datorie neachitata la timp. Are de platit o ~. 2) Lucrare realizata cu intarziere. 3) Examen care nu a fost sustzinut in termen. A lichida o ~. / < it. restanza lat. restantia

*restántza f. pl. e (d. restant; it. restanza d. restare a raminea. V. constantza). Intirziere. In restantza in intirziere: scrisorĭ banĭ in restantza. Suma ramasa neplatita: pensionariĭ cer restantzele.

restántza s. f. g.d. art. restántzei; pl. restántze

restántza s. f. g.d. art. restántzei; pl. restántze

RESTÁNTZA s. rest (inv. shi reg.) ramashitza (inv. shi reg.) cusur. (Ce ~ mai ai de platit?)

RESTÁNTZA s. v. diferentza rest.

RESTANTZA s. rest (inv. shi pop.) ramashitza (inv. shi reg.) cusur. (Ce ~ mai ai de platit?)

restantza s. v. DIFERENTZA. REST.