10 definitzii pentru rasplatire
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
RASPLATÍRE rasplatiri s. f. Actziunea de a rasplati shi rezultatul ei; recompensare recompensa. V. rasplati.
RASPLATÍRE rasplatiri s. f. Actziunea de a rasplati shi rezultatul ei; recompensare recompensa. V. rasplati.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de dante
- actziuni
RASPLATÍRE rasplatiri s. f. Actziunea de a rasplati; (invechit) rasplata (pentru fapte bune sau rele). Tu an nou ce ne vesteshti? Vii saduci patriei mele k o dreapta rasplatire Pace glorie putere libertate fericire? ALECSANDRI P. A. 87. Rasplatire vei lua La neindurarea ta. CONACHI P. 31. Celui bun trebuie sa i se faca rasplatire spre pilda celui rau. GOLESCU I. 54.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
rasplatire f. rasbunare: n’o sa aiba rasplatire dela dreptul Dumnezeu? NEGR.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
rasplatíre f. Rar. Rasplata.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
rasplatíre s. f. g.d. art. rasplatírii; pl. rasplatíri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
rasplatíre s. f. g.d. art. rasplatírii; pl. rasplatíri
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
RASPLATÍRE s. v. recompensare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
RASPLATÍRE s. v. pedeapsa plata rasplata recompensa.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
RASPLATIRE s. recompensare (inv.) recompensatzie. (~ efortului cuiva.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
rasplatire s. v. PEDEAPSA. PLATA. RASPLATA. RECOMPENSA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
rasplatire, rasplatirisubstantiv feminin
- 1. Actziunea de a rasplati shi rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: pedeapsa plata recompensare recompensatzie recompensa rasplata
- Tu an nou ce ne vesteshti? Vii saduci patriei mele k o dreapta rasplatire Pace glorie putere libertate fericire? ALECSANDRI P. A. 87. DLRLC
- Rasplatire vei lua La neindurarea ta. CONACHI P. 31. DLRLC
- Celui bun trebuie sa i se faca rasplatire spre pilda celui rau. GOLESCU I. 54. DLRLC
-
etimologie:
- rasplati DEX '98 DEX '09