9 definiții pentru păcurăresc
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PĂCURĂRÉSC, -EÁSCĂ, păcurărești, adj. (Înv. și reg.) Care aparține păcurarului1, privitor la păcurar1; ciobănesc, păstoresc. – Păcurar1 + suf. -esc.
PĂCURĂRÉSC, -EÁSCĂ, păcurărești, adj. (Înv. și reg.) Care aparține păcurarului1, privitor la păcurar1; ciobănesc, păstoresc. – Păcurar1 + suf. -esc.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
păcurăresc, ~ească a [At: ANON. CAR. / Pl: ~ești / E: păcurar1 + -esc] 1-4 (Îrg) Care aparține păcurarilor1 (1, 5-7) Si: păstoresc (1-5). 5 (Îs) Câine ~ Câine ciobănesc. 6 Zdravăn.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PĂCURĂRÉSC, -EÁSCĂ, păcurărești, adj. De păcurar1; ciobănesc, păstoresc. Colibă păcurărească. ▭ Dragostea păcurărească [titlu]. COȘBUC, P. II 165.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PĂCURĂRÉSC ~eáscă (~éști) înv. Care este caracteristic pentru păcurari; de păcurar. /păcurar + suf. ~ar
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PĂCURĂRESC adj. (Ban.) Ciobănesc, păstoresc. Pĕkurĕresh. Pastoralis. AC, 359. Etimologie: păcurar + suf. -esc.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
păcurărésc (înv., reg.) adj. m., f. păcurăreáscă; pl. m. și f. păcurăréști
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
păcurărésc adj. m., f. păcurăreáscă; pl. m. și f. păcurăréști
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PĂCURĂRÉSC adj. v. ciobănesc, pastoral, păstoresc.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
păcurăresc adj. v. CIOBĂNESC. PASTORAL. PĂSTORESC.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A81) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
păcurăresc, păcurăreascăadjectiv
-
- Colibă păcurărească. DLRLC
- Dragostea păcurărească [titlu]. COȘBUC, P. II 165. DLRLC
-
etimologie:
- Păcurar + sufix -esc. DEX '09 DEX '98