8 definiții pentru prohodit (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PROHODÍT1, prohodituri, s. n. (Pop.) Prohodire, prohod. – V. prohodi.
prohodit1 sn [At: DL / Pl: (rar) ~uri / E: prohodi] 1 Prohodire (1). 2 (Pgn) Înmormântare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PROHODÍT1, prohodituri, s. n. Prohodire, prohod. – V. prohodi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
PROHODÍT s. n. Prohodire. Cine-o face ce-am făcut N-aibă locșor în pămînt, Nici popă la prohodit, Nici țărînă pe mormînt. PĂSCULESCU, E. P. 203.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
prohodít (pop.) s. n., pl. prohodíturi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
prohodít s. n., pl. prohodíturi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PROHODÍT s. v. prohodire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PROHODIT s. (BIS.) prohod, prohodire. (~ mortului, înainte de îngropare.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: prohodit (s.n.)
prohodit2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
prohodit, prohoditurisubstantiv neutru
-
- Cine-o face ce-am făcut N-aibă locșor în pămînt, Nici popă la prohodit, Nici țărînă pe mormînt. PĂSCULESCU, E. P. 203. DLRLC
-
etimologie:
- prohodi DEX '98 DEX '09