18 definitzii pentru priveghetor (persoana)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

PRIVEGHETÓR OÁRE priveghetori oare s. m. shi f. (Pop.) Persoana care privegheaza; spec. supraveghetor. ♦ (Inv.) Subprefect. [Var.: (reg.) privighetór oáre privighitór oáre s. m. shi f.] Priveghea + suf. tor.

PRIVEGHETÓR OÁRE priveghetori oare s. m. shi f. (Pop.) Persoana care privegheaza; spec. supraveghetor. ♦ (Inv.) Subprefect. [Var.: (reg.) privighetór oáre privighitór oáre s. m. shi f.] Priveghea + suf. tor.

priveghetor ~oare [At: MOXA 370/4 / V: (reg) ~iu ~eghit~ ~eghitoriu ~vighe~ ~vighit~ ~vighitoriu (ivr) previgatoriu / Pl: ~i ~oare / E: priveghea + tor] 12 smf a (Inv; shif privighetor) (Persoana) care vegheaza. 3 smf (Trs; if previghetor) Persoana care vegheaza noaptea la un mort Si: (reg) privegiesh. 4 sf (Trs; pex) Lumanare care arde la capul unui mort shi care are de obicei lungimea acestuia Si: (reg) toiag. 5 sm (Asr) Paznic. 6 a (Inv) Pazitor. 7 a (Inv) Strajuitor. 8 a (Inv) Panditor. 9 a (Inv) Urmaritor. 10 a (Inv) Atent. 11 (Mol; inv) Subprefect.

PRIVEGHETÓR OÁRE priveghetori oare s. m. shi f. (SHi in forma privighitor) 1. Supraveghetor. Cind se napustea ploaia intorcea calul shi o zbughea la conac iar priveghetorii aveau droshca pe cimp shi se urcau in ea shio luau la sanatoasa. PAS L. I 262. Punind asha priveghetor care nu sa putut lua dupa mariata nici eu nam vrut sa shtiu mai mult. SADOVEANU Z. C. 180. 2. (Mold. invechit) Subprefect. Beciul privighitorului Pirvu din Tirgul Neamtzului putea sa tainuiasca la nevoie o domnitza. CREANGA A. 74. Variante: privighetór oáre privighitór oare s. m. shi f.

PRIVEGHETÓR ~oáre (~óri ~oáre) m. shi f. pop. Persoana care privegheaza. /a priveghea + suf. ~tor

priveghetor m. 1. cel ce privegheaza; 2. od. in Moldova subprefect: nu va temetzi k doar nus priveghetor AL.

priveghetór shi (ob.) ighitor oáre s. pl. orĭ oare. Persoana care privegheaza supraveghetor. Vechĭ. Suprefect. S. f. pl. orĭ. O pasarica cenushie (luscinia philoméla) care cinta shi noaptea. Luminare care arde la capu unuĭ mort (V. veghetoare). Vechĭ pre.

PRIVIGHETÓR1 OÁRE s. m. shi f. v. priveghetor.

PRIVIGHETÓR1 OÁRE s. m. shi f. v. priveghetor.

PRIVIGHITÓR OÁRE s. m. shi f. v. priveghetor.

PRIVIGHITÓR OÁRE s. m. shi f. v. priveghetor.

PRIVIGHITÓR OÁRE s. m. shi f. v. priveghetor.

privighetor2 ~oare a sm vz priveghetor[1] corectata

  1. In original incorect tiparit: vz privighetor LauraGellner

PRIVIGHETÓR OÁRE s. m. shi f. v. priveghetor. corectata

privighetór shi itór oáre V. priveghetor.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

priveghetór (pop.) s. m. pl. priveghetóri

priveghetór s. m. pl. priveghetóri

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

PRIVEGHETÓR adj. v. atent circumspect grijuliu precaut prevazator prudent vigilent.

PRIVEGHETÓR s. v. paza paznic pazitor straja strajer subprefect supraveghetor.

priveghetor adj. v. ATENT. CIRCUMSPECT. GRIJULIU. PRECAUT. PREVAZATOR. PRUDENT. VIGILENT.

priveghetor s. v. PAZA. PAZNIC. PAZITOR. STRAJA. STRAJER. SUBPREFECT. SUPRAVEGHETOR.

Intrare: priveghetor (persoana)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • priveghetor
  • priveghetorul
  • priveghetoru‑
plural
  • priveghetori
  • priveghetorii
genitiv-dativ singular
  • priveghetor
  • priveghetorului
plural
  • priveghetori
  • priveghetorilor
vocativ singular
  • priveghetorule
plural
  • priveghetorilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • privighitor
  • privighitorul
  • privighitoru‑
plural
  • privighitori
  • privighitorii
genitiv-dativ singular
  • privighitor
  • privighitorului
plural
  • privighitori
  • privighitorilor
vocativ singular
  • privighitorule
plural
  • privighitorilor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • privighetor
  • privighetorul
  • privighetoru‑
plural
  • privighetori
  • privighetorii
genitiv-dativ singular
  • privighetor
  • privighetorului
plural
  • privighetori
  • privighetorilor
vocativ singular
  • privighetorule
plural
  • privighetorilor
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

priveghetor, priveghetorisubstantiv masculin
priveghetoare, priveghetoaresubstantiv feminin

  • 1. popular Persoana care privegheaza. DEX '09 DEX '98 NODEX
    • 1.1. prin specializare Supraveghetor. DEX '09 DLRLC
      sinonime: supraveghetor
      • format_quote Cind se napustea ploaia intorcea calul shi o zbughea la conac iar priveghetorii aveau droshca pe cimp shi se urcau in ea shio luau la sanatoasa. PAS L. I 262. DLRLC
      • format_quote Punind asha priveghetor care nu sa putut lua dupa mariata nici eu nam vrut sa shtiu mai mult. SADOVEANU Z. C. 180. DLRLC
    • 1.2. invechit Subprefect. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: subprefect
      • format_quote Beciul privighitorului Pirvu din Tirgul Neamtzului putea sa tainuiasca la nevoie o domnitza. CREANGA A. 74. DLRLC
etimologie:
  • Priveghea + sufix tor. DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.