priveghetor ~oare [At: MOXA 370/4 / V: (reg) ~iu ~eghit~ ~eghitoriu ~vighe~ ~vighit~ ~vighitoriu (ivr) previgatoriu / Pl: ~i ~oare / E: priveghea + tor] 12 smf a (Inv; shif privighetor) (Persoana) care vegheaza. 3 smf (Trs; if previghetor) Persoana care vegheaza noaptea la un mort Si: (reg) privegiesh. 4 sf (Trs; pex) Lumanare care arde la capul unui mort shi care are de obicei lungimea acestuia Si: (reg) toiag. 5 sm (Asr) Paznic. 6 a (Inv) Pazitor. 7 a (Inv) Strajuitor. 8 a (Inv) Panditor. 9 a (Inv) Urmaritor. 10 a (Inv) Atent. 11 (Mol; inv) Subprefect.