7 definitzii pentru priitor
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
priitor ~oare a [At: MOXA 387/32 / P: prii~ / Pl: ~i ~oare / E: prii1 + tor] 1 (Inv) Care prieshte1 (1). 2 (Inv) Prielnic.
PRIITÓR OÁRE priitori oare adj. (Rar) Favorabil prielnic. Nau fost priitoare imprejurarile in care se afla tzara. GHEREA ST. CR. II 98.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
PRIITÓR OÁRE priitori oare adj. (Rar) Favorabil prielnic. Din prii + suf. tor.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de gall
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
PRIITÓR adj. v. avantajos binevoitor compatimitor favorabil ingaduitor intzelegator marinimos milos milostiv prielnic propice.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
PRIITÓR s. v. aparator ocrotitor protector sprijin sprijinitor sustzinator.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
priitor adj. v. AVANTAJOS. BINEVOITOR. COMPATIMITOR. FAVORABIL. INGADUITOR. INTZELEGATOR. MARINIMOS. MILOS. MILOSTIV. PRIELNIC. PROPICE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
priitor s. v. APARATOR. OCROTITOR. PROTECTOR. SPRIJIN. SPRIJINITOR. SUSTZINATOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
priitor, priitoareadjectiv
-
- Nau fost priitoare imprejurarile in care se afla tzara. GHEREA ST. CR. II 98. DLRLC
-
etimologie:
- prii + sufix tor. DLRM