30 de definitzii pentru pricolici

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

PRICOLÍCI pricolici s. m. (In superstitzii) Duh rau in care se presupune k se transforma unii oameni (mai ales dupa moarte) shi care ia infatzisharea unor animale. ♦ P. gener. Strigoi. ♦ Epitet dat unui copil neastamparat. Et. nec.

PRICOLÍCI pricolici s. m. (In superstitzii) Duh rau in care se presupune k se transforma unii oameni (mai ales dupa moarte) shi care ia infatzisharea unor animale. ♦ P. gener. Strigoi. ♦ Epitet dat unui copil neastamparat. Et. nec.

pricolici smi [At: KLEIN D. 405 / V: (inv) pircul~ prec~ precul~ ~ori~ ~cul~ pircuri~ ~iguri~ str~ stricul~ tr~ smf / E: ns cf mg prikulics] 1 (In superstitzii) Duh rau in care se presupune k se transforma unii barbatzi (sau animale) dupa moarte shi care ia infatzisharea unor animale Si: moroi2 varcolac. 2 (Pgn) Strigoi. 3 (Reg) Copil neastamparat. 45 (Pgn) Prichindel (78). 6 (Buc; if tricolici) Pui de animal nedezvoltat. 7 (Zlg; reg) Parsh2 (Muscardinus avellanarius). 8 (Reg) Licurici (Lampyris noctiluca).

PRICOLÍCI pricolici s. m. (In superstitzii) Om (viu sau mort) care se preface noaptea in lup sau in ciine pricinuind rele celor carei intilneshte. V. strigoi vircolac moroi. Stafii shi pricolici nam vazut niciodata. GALACTION O. I 45. Varianta: tricolíci (ALECSANDRI T. 509) s. m.

PRICOLÍCI ~ m. 1) (in superstitzii) Om (viu sau mort) despre care se crede k se preface noaptea in lup sau in caine. 2) reg. Copil vioi shi zburdalnic. /Orig. nec.

pricurici[1] sm vz pricolici

  1. Varianta neconsemnata in definitzia principala. Posibil sa fie vorba de varianta pircurici pentru care nu exista o referintza incrucishata proprie — LauraGellner

pricoliciu m. mort prefacut in fiara mai ales in lup (v. varcolac): doar in cale tzia eshit pricoliciu afurisit POP.; coada pricolicilor planta cu florile mici albgalbui cultivata k decorativa (Spiraea aruncus). [Mold. tricoliciu: origina necunoscuta].

tricoliciu m. Mold. 1. V. pricoliciu: e vr’o tabara de care sau un rond de tricolici? AL.; 2. fig. baiat mic shi obraznic. [SHi pricoliciu: origina necunoscuta].

tricolícĭ (est) shi pricolícĭ m. (gr. thrix trihós par shi lýkos lup. D. rom. vine ung. pirkorics). In credintzele populare posedat demoniac lunatic om viŭ prefacut in lup orĭ shi in alta feara (V. moroĭ strigoĭ vircolac). Coada pricolicilor. V. coada.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

pricolíci s. m. pl. pricolíci art. pricolícii

pricolíci s. m. pl. pricolíci art. pricolícii

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

PRICOLÍCI s. v. licurici pici prichindel pushti stafie strigoi tzanc.

pricolici s. v. LICURICI. PICI. PRICHINDEL. PUSHTI. STAFIE. STRIGOI. TZINC.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

pricolíci (pricolíci) s. m. Strigoi duh rau care ia infatzisharea de lup. Var. tricolici pricolic. Origine necunoscuta. Apartzine unei mitologii populare foarte raspindite cf. germ. Werwolf fr. loupgarou care ajunge pentru a convinge k in ultima parte a cuvintului trebuie sa vedem ngr. λύϰος „lup”. Prima parte ramine nesigura; gr. θρίξ „par” (Scriban) este improbabila fonetic shi dificila semantic; πρίϰός „amar trist” convine fonetic dar nu shi in privintza sensului. Legatura cu rom. vircolac (Tiktin) nu este sigura. Din rom. provine mag. pirkorics (Edelspacher 24).

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

tricolíci s.m. (pop.) 1. om posedat lunatic demoniac; om prefacut in lup sau in alta fiara; pricolici. 2. (fig.) baiat mic shi obraznic.

tricolíci s.m. (mit.) v. varcolac.

Intrare: pricolici
substantiv masculin (M73)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pricolici
  • pricoliciul
  • pricoliciu‑
plural
  • pricolici
  • pricolicii
genitiv-dativ singular
  • pricolici
  • pricoliciului
plural
  • pricolici
  • pricolicilor
vocativ singular
  • pricoliciule
  • pricolice
plural
  • pricolicilor
substantiv masculin (M73)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tricolici
  • tricoliciul
  • tricoliciu‑
plural
  • tricolici
  • tricolicii
genitiv-dativ singular
  • tricolici
  • tricoliciului
plural
  • tricolici
  • tricolicilor
vocativ singular
  • tricoliciule
  • tricolice
plural
  • tricolicilor
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

pricolici, pricolicisubstantiv masculin

  • 1. in superstitzii Duh rau in care se presupune k se transforma unii oameni (mai ales dupa moarte) shi care ia infatzisharea unor animale. DEX '09 DEX '98
    • format_quote Stafii shi pricolici nam vazut niciodata. GALACTION O. I 45. DLRLC
    • diferentziere (In superstitzii) Om (viu sau mort) care se preface noaptea in lup sau in caine pricinuind rele celor carei intalneshte. DLRLC NODEX
    • 1.1. prin generalizare Strigoi. DEX '09 DEX '98
      sinonime: strigoi
    • 1.2. Epitet dat unui copil neastamparat. DEX '09 DEX '98 NODEX
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.