8 definiții pentru prefăcătură
Explicative DEX
PREFĂCĂTÚRĂ, prefăcături, s. f. (Rar) 1. Prefacere. 2. Prefăcătorie. – Preface + suf. -ătură.
PREFĂCĂTÚRĂ, prefăcături, s. f. (Rar) 1. Prefacere. 2. Prefăcătorie. – Preface + suf. -ătură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
prefăcătură sf [At: CONACHI, P. 221 / V: (îrg) prif~ / Pl: ~ri / E: preface + -ătură] (Înv) 1 Transformare. 2 Prefăcătorie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PREFĂCĂTÚRĂ, prefăcături, s. f. 1. (Învechit) Transformare, schimbare; evoluție, dezvoltare. Prefăcătura [limbii] adusă de ani și de trebuință, măsurată pe noima aplecărilor și a năravurilor neamurilor, e nesimțită la uz și la vedere. RUSSO, O. 75. Prefăcătorie. Acolo cu prefăcături, cu marghiolii și cu viclenii îl făcu de spuse cum are atîta stare. ISPIRESCU, L. 280. Gîndeai că, orbit de frumuseță și nuri, N-ai cerceta nici mustra a tale prefăcături. CONACHI, P. 221.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
prifăcătură sf vz prefăcătură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
prefăcătúră (rar) s. f., g.-d. art. prefăcătúrii; pl. prefăcătúri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
prefăcătúră s. f. → făcătură
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Relaționale
PREFĂCĂTÚRĂ s. v. duplicitate, falsitate, fățărnicie, ipocrizie, metamorfozare, metamorfoză, minciună, modificare, perfidie, prefacere, prefăcătorie, preschimbare, schimbare, transformare, viclenie, vicleșug.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
prefăcătură s. v. DUPLICITATE. FALSITATE. FĂȚĂRNICIE. IPOCRIZIE. METAMORFOZARE. METAMORFOZĂ. MINCIUNĂ. MODIFICARE. PERFIDIE. PREFACERE. PREFĂCĂTORIE. PRESCHIMBARE. SCHIMBARE. TRANSFORMARE. VICLENIE. VICLEȘUG.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
prefăcătură, prefăcăturisubstantiv feminin
- 1. Dezvoltare, evoluție, prefacere, schimbare, transformare. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: dezvoltare evoluție prefacere schimbare transformare
- Prefăcătura [limbii] adusă de ani și de trebuință, măsurată pe noima aplecărilor și a năravurilor neamurilor, e nesimțită la uz și la vedere. RUSSO, O. 75. DLRLC
-
- 2. Prefăcătorie. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: prefăcătorie
- Acolo cu prefăcături, cu marghiolii și cu viclenii îl făcu de spuse cum are atîta stare. ISPIRESCU, L. 280. DLRLC
- Gîndeai că, orbit de frumuseță și nuri, N-ai cerceta nici mustra a tale prefăcături. CONACHI, P. 221. DLRLC
-
etimologie:
- Preface + sufix -ătură. DEX '98 DEX '09