10 definiții pentru prăfuit

Explicative DEX

PRĂFUÍT, -Ă, prăfuiți, -te, adj. Plin de praf (1), acoperit de praf, cu mult praf; prăfos, prăfuros. ♦ Fig. Vechi, perimat, uitat; p. ext. răsuflat, banal. ♦ Care a fost transformat în praf, redus la starea de praf, pulbere. – V. prăfui.

PRĂFUÍT, -Ă, prăfuiți, -te, adj. Plin de praf (1), acoperit de praf, cu mult praf; prăfos, prăfuros. ♦ Fig. Vechi, perimat, uitat; p. ext. răsuflat, banal. ♦ Care a fost transformat în praf, redus la starea de praf, pulbere. – V. prăfui.

prăfuit, ~ă a [At: DOSOFTEI, ap. GCR, 241/18 / V: (înv) prăvuit / Pl: ~iți, ~e / E: prăfui] 1 Acoperit cu praf Si: prăfos (1), (rar) prăfuros (1), (înv) pulberos (1), (reg) colbăit, prăfoșat (1). 2 Plin de praf Si: prăfos (2), prăfuros (2), (înv) pulberos (2), (reg) colbăit, prăfoșat (2). 3 Cu mult praf Si: prăfos (3), prăfuros (3), (înv) pulberos (3), (reg) colbăit, prăfoșat (3). 4 Care este transformat în praf. 5 Redus la starea de praf. 6 Care are aspect de praf.

PRĂFUÍT, -Ă, prăfuiți, -te, adj. Plin de praf, acoperit de praf. Aveau straiele prăfuite; din înfățișarea lor se vedea că munciseră din greu. MIHALE, O. 484. Un fuior de fum... se prăvale peste grădinile prăfuite. REBREANU, I. 10. Voinicelul cum sosea? – îmi sosea, sosea pe jos... Prăfuit și nemîncat Și cu murg nețesălat. TEODORESCU, P. P. 620. ♦ (Despre materiale) Care a fost transformat în praf; pulverizat.

prăfuit a. acoperit cu praf.

prăvuit, ~ă a vz prăfuit

Relaționale

PRĂFUÍT adj. prăfos, (rar) prăfuros, (reg.) prăfoșat, (Mold. și Transilv.) colbăit, colburos, (înv.) pulberos. (Haine ~.)

PRĂFUÍT adj. v. perimat.

PRĂFUIT adj. prăfos, (rar) prăfuros, (reg.) prăfoșat, (Mold. și Transilv.) colbăit, colburos, (înv.) pulberos.

prăfuit adj. v. PERIMAT.

Argou

prăfuit, prăfuiți s. m. (tox.) consumator de heroină.

Intrare: prăfuit
prăfuit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prăfuit
  • prăfuitul
  • prăfuitu‑
  • prăfuită
  • prăfuita
plural
  • prăfuiți
  • prăfuiții
  • prăfuite
  • prăfuitele
genitiv-dativ singular
  • prăfuit
  • prăfuitului
  • prăfuite
  • prăfuitei
plural
  • prăfuiți
  • prăfuiților
  • prăfuite
  • prăfuitelor
vocativ singular — —
plural — —
prăvuit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prăfuit, prăfuităadjectiv

  • 1. Plin de praf, acoperit de praf, cu mult praf. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Aveau straiele prăfuite; din înfățișarea lor se vedea că munciseră din greu. MIHALE, O. 484. DLRLC
    • format_quote Un fuior de fum... se prăvale peste grădinile prăfuite. REBREANU, I. 10. DLRLC
    • format_quote Voinicelul cum sosea? – îmi sosea, sosea pe jos... Prăfuit și nemîncat Și cu murg nețesălat. TEODORESCU, P. P. 620. DLRLC
etimologie:
  • vezi prăfui DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.