posibil ~a [At: CR (1848) 9¹/44 / V: (nrc) ~bel / Pl: ~i ~e / E: fr possible lat possibilis] 1 a Care se poate intampla Si: probabil. 2 a Care se poate face Si: realizabil (inv) putibil. 3 a Care este voie sa se faca Si: ingaduit permis. 4 a Care se poate imagina. 5 sn Ceea ce este cu putintza. 6 sn Ceea ce se poate realiza. 7 sn Ceea ce se poate intampla. 8 sn (Ie) A face tot ~ul (shi imposibilul) A face tot ce se poate intro imprejurare. 9 (Iae) A incerca totul pentru a ajunge la rezultatul dorit.

POSÍBIL A posibili e adj. (In constructzie cu verbul «a fi») Care se poate intimpla sau realiza care poate fi facut sau imaginat; cu putintza. Creshterea productziei la hectar este posibila numai prin folosirea din plin a metodelor agrotehnice inaintate. SCINTEIA 1953 nr. 2827. ◊ (In constructzii impersonale) E posibil oare sa nu fim de loc informatzi despre cele ce se petrec inaintea noastra? CAMIL PETRESCU U. N. 346. ♦ (Substantivat n.) Ceea ce e cu putintza. De ce chiar in materie de vinatorie sa nu hotarim marginile posibilului? ODOBESCU S. III 48. ◊ Expr. In masura posibilului v. masura. A face tot posibilul (sau posibilul shi imposibilul) = a face tot ce se poate a incerca totul pentru a ajunge la rezultatul dorit. Ce na facut domnul HagiIordan?.. Posibilul shi imposibilul. C. PETRESCU C. V. 97.

POSÍBIL A adj. Care se poate realiza intampla; care este cu putintza. // s.n. Ceea ce este cu putintza. [< lat. possibilis cf. fr. possible].

POSÍBIL A adj. care se poate realiza intampla. ◊ (s. n.) ceea ce este cu putzinta. (< fr. possible lat. possibilis)

POSÍBIL¹ adv. Cu putintza. /<fr. possible lat. possibilis

POSÍBIL² ~a (~i ~e) 1) Care poate exista; care poate fi infaptuit. 3) shi substantival Care constituie o limita extrema. ◊ A face tot ~ul (shi imposibilul) a face absolut totul pentru a realiza ceva; a depune toate sfortzarile pentru ashi atinge scopul. /<fr. possible lat. possibilis

posibil a. ce poate fi ce se poate face. ║ n. tot ce se poate: a face posibilul.

*posíbil a adj. (lat. possibilis). Care se poate: lucru posibil (Eliptic = poate). De ex.: Va ploŭa. Posibil! S. n. pl. e. Lucru posibil: voĭ face tot posibilu k sa reushesc.

posibel ~a a vz posibil

posíbil¹ adj. m. pl. posíbili; f. posíbila pl. posíbile

posíbil² s. n. (tot ŭl)

posíbil adj. m. pl. posíbili; f. sg. posíbila pl. posíbile

posíbil s. n.

POSÍBIL adj. adv. 1. adj. realizabil (livr.) fezabil (rar) practicabil. (Un lucru ~.) 2. adj. (inv. shi reg.) putincios. (Toate mijloacele ~.) 3. adj. eventual probabil. (O ~ intalnire intre cei doi ambasadori.) 4. adv. v. poate. 5. adj. potentzial probabil virtual. (~ cashtigator al unei competitzii.)

POSIBIL adj. adv. 1. adj. realizabil (rar) practicabil. (Un lucru ~.) 2. adj. (inv. shi reg.) putincios. (Toate mijloacele ~.) 3. adj. eventual probabil. (O ~ intilnire intre cei doi ambasadori.) 4. adv. poate probabil. (~ sa vin.) 5. adj. potentzial probabil virtual. (~ cishtigator al unei competitzii.)

Posibil ≠ imposibil

TOUT EST POUR LE MIEUX DANS LE MEILLEUR DES MONDES POSSIBLES (fr.) totul se petrece cel mai bine in cea mai buna dintre lumile posibile Teza deista apologetica enuntzata de Leibniz in „Thaeodicaea” care Voltaire a rastalmacito ironic in „Candide”.