optziuni
  • info

17 definitzii pentru poruncitor

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

PORUNCITÓR OÁRE poruncitori oare adj. 1. Care porunceshte (1) ordona; caruia i place sa porunceasca sa domine. Om poruncitor. 2. Care exprima o porunca un ordin; p. ext. autoritar. Ton poruncitor. [Var.: (reg.) poroncitór oáre adj.] Porunci + suf. tor.

PORUNCITÓR OÁRE poruncitori oare adj. 1. Care porunceshte (1) ordona; caruia i place sa porunceasca sa domine. Om poruncitor. 2. Care exprima o porunca un ordin; p. ext. autoritar. Ton poruncitor. [Var.: (reg.) poroncitór oáre adj.] Porunci + suf. tor.

poruncitor ~oare [At: ST. LEX. 250r/19 / V: (irg) ~ron~ (inv) ~ran~ ~ren~ / Pl: ~i ~oare / E: porunci + tor] 12 smf a (Irg) (Persoana) care porunceshte (1). 34 smf a (Irg) (Persoana) care cauta sashi impuna cu orice pretz hotararile sau parerile. 56 smf a (Om) energic shi autoritar. 78 smf a (inv) (Persoana) care stapaneshte conduce. 9 av Cu autoritate. 10 a (D. manifestari ale oamenilor) Care tradeaza o porunca (1). 11 a (D. manifestari ale oamenilor) Care cauta sa impuna. 12 a (D. privire glas) Care exprima o porunca. 13 a (D. privire glas) Autoritar. 1415 sn a (Grm; inv; shis mod ~) Mod imperativ.

PORUNCITÓR OÁRE poruncitori oare adj. Care exprima o porunca un ordin; p. ext. autoritar. Arendashul nu putu rabda privirea aceea staruitoare sfredelitoare poruncitoare ci pleca ochii in jos shi intzelese k de data asta era batut. SANDUALDEA D. N. 216. Mishcarile lui repezi shi poruncitoare zoreau lucrul oamenii urcau shi coborau schelele. ANGHEL PR. 57. ◊ (Adverbial) Capitanul se incrunta minios ridica poruncitor mina. CAMIL PETRESCU U. N. 335. Mashina repeta staruitor shi poruncitor acelashi avertisment ascutzit k un tzipat minios. REBREANU R. II 45. ♦ Expr. Imperios. Simtzea o dorintza poruncitoare de a se apropia de a se uita in ochii lor de a le cerceta fetzele de aproape de tot. DUMITRIU V. L. 59. ◊ (Substantivat) Stapin. Tu eshti dupa port un poruncitor shi omul acesta e poruncit de veacuri. ARGHEZI P. T. 10. Varianta: (regional) poroncitór oáre (HOGASH M. N. 28) adj.

PORUNCITÓR1 adv. Cu ton de porunca. /a porunci + suf. ~tor

PORUNCITÓR2 ~oáre (~óri ~oáre) Care exprima o porunca; imperativ. Glas ~. /a porunci + suf. ~tor

poruncitor a. care porunceshte.

poruncitór oáre adj. Care porunceshte. Imperativ: ton poruncitor.

PORONCITÓR OÁRE adj. v. poruncitor.

PORONCITÓR OÁRE adj. v. poruncitor.

PORONCITÓR OÁRE adj. v. poruncitor.

porancitor[1] ~oare a vz poruncitor corectata

  1. Judecand dupa celelalte variante ale cuvantului principal varianta de fatza este incorect accentuata in original: porancitor — LauraGellner

porencitor ~oare a vz poruncitor

poroncitor ~oare a vz poruncitor

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

poruncitór adj. m. pl. poruncitóri; f. sg. shi pl. poruncitoáre

poruncitór adj. m. pl. poruncitóri; f. sg. shi pl. poruncitoáre

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

PORUNCITÓR adj. v. autoritar.

PORUNCITÓR adj. s. v. imperativ.

PORUNCITOR adj. autoritar imperativ. (Cu ton ~.)

poruncitor adj. s. v. IMPERATIV.

Intrare: poruncitor
poruncitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poruncitor
  • poruncitorul
  • poruncitoru‑
  • poruncitoare
  • poruncitoarea
plural
  • poruncitori
  • poruncitorii
  • poruncitoare
  • poruncitoarele
genitiv-dativ singular
  • poruncitor
  • poruncitorului
  • poruncitoare
  • poruncitoarei
plural
  • poruncitori
  • poruncitorilor
  • poruncitoare
  • poruncitoarelor
vocativ singular — —
plural — —
poroncitor adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poroncitor
  • poroncitorul
  • poroncitoru‑
  • poroncitoare
  • poroncitoarea
plural
  • poroncitori
  • poroncitorii
  • poroncitoare
  • poroncitoarele
genitiv-dativ singular
  • poroncitor
  • poroncitorului
  • poroncitoare
  • poroncitoarei
plural
  • poroncitori
  • poroncitorilor
  • poroncitoare
  • poroncitoarelor
vocativ singular — —
plural — —
porancitor
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
porencitor
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

poruncitor, poruncitoareadjectiv

  • 1. Care porunceshte ordona; caruia i place sa porunceasca sa domine. DEX '09 DEX '98
    • format_quote Om poruncitor. DEX '09 DEX '98
    • 1.1. (shi) substantivat Stapan. DLRLC
      sinonime: stapan
      • format_quote Tu eshti dupa port un poruncitor shi omul acesta e poruncit de veacuri. ARGHEZI P. T. 10. DLRLC
  • 2. Care exprima o porunca un ordin. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.1. prin extensiune Autoritar. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: autoritar
      • format_quote Ton poruncitor. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Arendashul nu putu rabda privirea aceea staruitoare sfredelitoare poruncitoare ci pleca ochii in jos shi intzelese k de data asta era batut. SANDUALDEA D. N. 216. DLRLC
      • format_quote Mishcarile lui repezi shi poruncitoare zoreau lucrul oamenii urcau shi coborau schelele. ANGHEL PR. 57. DLRLC
      • format_quote (shi) adverbial Capitanul se incrunta minios ridica poruncitor mina. CAMIL PETRESCU U. N. 335. DLRLC
      • format_quote (shi) adverbial Mashina repeta staruitor shi poruncitor acelashi avertisment ascutzit k un tzipat minios. REBREANU R. II 45. DLRLC
    • 2.2. figurat Imperios. DLRLC
      sinonime: imperios
      • format_quote Simtzea o dorintza poruncitoare de a se apropia de a se uita in ochii lor de a le cerceta fetzele de aproape de tot. DUMITRIU V. L. 59. DLRLC
etimologie:
  • Porunci + sufix tor. DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.