optziuni
  • info

9 definitzii pentru ponegritor

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

PONEGRITÓR OÁRE ponegritori oare adj. (Rar) Care ponegreshte care cuprinde o defaimare; calomnios. ♦ (Substantivat) Persoana care ponegreshte; calomniator. Ponegri + suf. tor.

ponegritor ~oare a [At: IORGA L. I 232 / Pl: ~i ~oare / E: ponegri + tor] (Rar) 12 smf a (Persoana) care ponegreshte (2) Si: defaimator denigrator. 34 smf a (Persoana) care barfeshte Si: barfitor. 5 a Care cuprinde o defaimare Si: calomnios.

PONEGRITÓR OÁRE ponegritori oare adj. Care ponegreshte care cuprinde o defaimare; calomnios. ♦ (Substantivat) Persoana care ponegreshte; calomniator. Ponegri + suf. tor.

PONEGRITÓR OÁRE ponegritari oare adj. Care cuprinde o defaimare; calomnios. ♦ (Substantivat) Persoana care calomniaza. Acelashi impletitor de laude dibace poate fi insa un aspru ponegritor al dushmanilor domnului sau. IORGA L. I 232.

PONEGRITÓR ~oáre (~óri ~oáre) shi substantival Care ponegreshte; defaimator. /a ponegri + suf. ~tor

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

ponegritór (rar) (negri) adj. m. pl. ponegritóri; f. sg. shi pl. ponegritoáre

ponegritór adj. m. (sil. gri) pl. ponegritóri; f. sg. shi pl. ponegritoáre

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

PONEGRITÓR adj. s. 1. adj. s. v. calomniator. 2. adj. v. calomnios.

PONEGRITOR adj. s. 1. adj. s. birfitor calomniator clevetitor defaimator denigrator (livr.) detractor (pop.) hulitor (inv.) balamut clevetnic napastuitor ponosluitor (turcism inv.) mozavir. (E un ~ ordinar.) 2. adj. birfitor calomnios clevetitor defaimator denigrator (rar) calomniator (pop.) prost (inv.) mozavirnic. (Afirmatzii vorbe ~.)

Intrare: ponegritor
ponegritor adjectiv
  • silabatzie: po-ne-gri-tor info
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ponegritor
  • ponegritorul
  • ponegritoru‑
  • ponegritoare
  • ponegritoarea
plural
  • ponegritori
  • ponegritorii
  • ponegritoare
  • ponegritoarele
genitiv-dativ singular
  • ponegritor
  • ponegritorului
  • ponegritoare
  • ponegritoarei
plural
  • ponegritori
  • ponegritorilor
  • ponegritoare
  • ponegritoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

ponegritor, ponegritoareadjectiv

  • 1. rar Care ponegreshte care cuprinde o defaimare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: calomnios defaimator
    • 1.1. (shi) substantivat Persoana care ponegreshte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: calomniator
      • format_quote Acelashi impletitor de laude dibace poate fi insa un aspru ponegritor al dushmanilor domnului sau. IORGA L. I 232. DLRLC
etimologie:
  • Ponegri + sufix tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.