politie sf [At: IST. TZ. R. 65 / S shi: polithie / A shi: politie / Pl: ~ii / E: ngr πολιτεία] (Inv) 1 Ashezare omeneasca. 2 Cetate. 3 Orash. 4 TZara. 5 Stat. 67 (Dep) Politica (45). 8 (Ccr; csc) Conducatori ai unui stat ai unei cetatzi ai unui orash etc. 9 (Ccr; csc) Organ de conducere politica. 10 Comportare. 11 (Pex) Viatza. 12 Ceremonial. 13 Alai. 14 (Bis) Canon. corectata

POLITÍE politii s. f. (Grecism invechit) Orash. Vorba veche: daca eshti sarac dutentro politie bogata. CARAGIALE O. III 29. In Epir Macedonia Tesalia Albania shi Bosnia se gasesc multe politii shi sate in care locuiesc romini cunoscutzi sub denumirea de cutzovlahi. ALECSANDRI P. P. 52. Daca Iashii nar avea tina... ar fi din cele mai placute politii. NEGRUZZI S. I 321.

politie f. orash (arhaism): vorba vechie daca eshti sarac dute intr’o politie bogata CAR. [Gr. mod.].

polítie f. (ngr. politía orash politetza purtare felu de vĭatza vgr. teía guvern regim politic d. pólis orash. V. politzie). Vechĭ. Stat: politia mireneasca. Sec. 19. Lit. Orash. Vechĭ. Purtare felu de vĭatza.

politíe (inv.) s. f. art. politía g.d. art. politíei; pl. politíi art. politíile

politíe s. f. art. politía g.d. art. politíei; pl. politíi art. politíile

POLITÍE s. v. aglomeratzie alai ashezare cetate comportament comportare conduita fast fortareatza localitate orash politica pompa purtare stat tzara.

politie s. v. AGLOMERATZIE. ALAI. ASHEZARE. CETATE. COMPORTAMENT. COMPORTARE. CONDUITA. FAST. FORTAREATZA. LOCALITATE. ORASH. POLITICA. POMPA. PURTARE. STAT. TZARA.

politíe (politíi) s. f. 1. Stat republica. 2. Orash. 3. Conducta. Mr. pulitie „orash”. Mgr. πολιτεία. Sec. XVII inv. E dublet al lui politzie s. f. din it. polizia fr. police prin intermediul rus. policija (Cihac II 274; Tiktin). Der. politic adj. s. m. din fr. politique shi mai inainte din ngr. πολιτιϰός; politica s. f. (ideologie doctrina; activitate) din ngr. πολιτιϰή (Murnu 46; Gáldi 233); politicale s. f. pl. (intrigi sau discutzii politice) din ngr. πολιτιϰά; politicastru s. m. (om fara orizont); politicesc adj. (politic) inv.; politiceshte (var. politicamente) adv. (din punct de vedere politic); politician s. m. din fr. politicien; politicianism s. n. (orientare exclusiva shi abuziva catre politica); politicos adj. (civilizat) din ngr. πολιτιϰός (Gáldi 234) cf. sp. politicón; nepoliticos adj. (necivilizat); politevsi vb. (a maguli a ademeni) din ngr. πολιτεύομαι (Tiktin) sec. XVIII inv.; politefsi vb. (inv. a fi in uz a se folosi) dublet al cuvintului anterior; politetze s. f. din fr. politesse; nepolitetze (var. impolitetze) s. f. (lipsa de curtoazie); politr(i)uc s. n. (comisar politic bolshevic) din rus. politruk. Der. de la politzie: politzai s. m. (copoi politzist) din germ. Polizei; politzienesc adj. (propriu politziei) prin intermediul unui adj. *politzian k politician gardian; politzist adj. (politzienesc; s. m. agent de politzie); politzaimaistru s. m. (inv. comandant shef de politzie) din germ. Polizeimeister cf. rus. policijmejster.