podish sn [At: N. COSTIN ap. LET. II 60/19 / Pl: ~uri / E: pod² + ish] 1 Forma de relief intinsa aproape plana inconjurata de muntzi sau vai adanci situata la o altitudine relativ mare shi facand trazitzia intre campii shi dealuri sau muntzi Si: platou (1) (rar) masa¹. 2 (Mol) Regiune de shes. 36 (Reg; shhp) Podetz¹ (47). 8^[1] (Reg) Podetz¹ (8). 9 Platforma de scanduri. 10 Pardoseala de scanduri. 11 Tavan de scanduri. 12 (Inv) Palier¹.

PODÍSH podishuri s. n. 1. Regiune intinsa aproape plana situata la o altitudine relativ mare shi de obicei inconjurata de muntzi; platou. Pe acolo pe sus pe podishuri pe «padini» vintul scapat din pieptenele padurii incepea sa goneasca shuierind prin maracini shi pe fatza sloboda a intinselor pashuni. DUMITRIU N. 187. Nimic mai frumos decit situatzia acestui tirg pe un vesel podish imbratzoshat de Siret shi Moldova. NEGRUZZI S. I 194. 2. (Regional) Podishca. Care tunuri in shantzuri le imping SHi fac podishuri late cu trupuri singeroase. ALECSANDRI P. III 223. ♦ Fig. Opincile fishiira aspru pe gheatza. Se apucara amindoi de umeri shi incet trecura dincolo pe podishul lucios. SADOVEANU O. VII 341.

PODÍSH ~uri n. Intindere de teren aproape plata situata la o anumita altitudine care domina imprejurimile; platou. /pod + suf. ~ish

podish n. 1. schele: fac podishuri late din trupuri sangeroase AL.; 2. platou terasa: podishul Moldovei.

podísh n. pl. urĭ (d. pod). Loc podit platforma. Platoŭ terasa: podishu Pamir. V. ashezatura grindish.

podísh s. n. pl. podíshuri

podísh s. n. pl. podíshuri

PODÍSH s. (GEOGR.) platou (rar) masa (pop.) shes shestina (reg.) zapodie. (Un ~ nu prea inalt.)

PODÍSH s. v. poduletz.

PODISH s. (GEOGR.) platou (rar) masa (pop.) shes shestina (reg.) zapodie. (Un ~ nu prea inalt.)

podish s. v. PODULETZ.

PODISHUL BARLADULUI v. Barlad.

PODISHUL CASIMCEI v. Dobrogea 1. (II).

PODISHUL CENTRAL MOLDOVENESC unitate inalta de relief in E Romaniei reprezentand partea de N a podishului Barladului cuprinsa intre campia Jijiei la N aliniamentul vailor RacovaLohan in S Prut la E shi Siret la V. Structura geologica complexa monoclinala alcatuita predominant din formatziuni sarmatziene (marne argile gresii calcare oolitice) a generat un relief de cueste shi platouri structurale. P.C.M. este alcatuit dintro culme principala extinsa pe directzie VE cu inaltzimi de 350450 m din care se desprind culmi secundare scurte spre N shi prelungi shi mai largi catre S. Trecerea spre campia Jijiei (in N) se face printrun abrupt cuestic (Coasta Iashilor) cu o energie de relief de 200300 m. In cadrul lui se intalnesc dealuri inalte (Tansa 466 m alt. max. a P.C.M. Cheia Domnitzei 458 m Dealu Bourului 455 m Suhuletz 449 m Movila 417 Repedea 404 m sh.a.) bine individualizate precum shi numeroase platouri structurale mici (BuneshtiAvereshti Transa Ipatele Boroseshti Slobozia Dobrovatz Schitu Duca sh.a. marginite de versantzi abruptzi. Nenumaratele vai torentziale shi alunecari de straturi care se dezvolta pe cuestele ce flancheaza masivele deluroase reduc necontenit suprafatza acestora. Conditziile meteorologice din uniĭ ani favorizeaza accelerarea proceselor de eroziune torentziala shi reactivarea unor alunecari de teren mai vechi (partzial stabilizate) asha cum sa intamplat in 1970 cand din cauza precipitatziilor abundente au avut loc alunecari de teren pe suprafetze mari in arealul localitatzilor Chipereshti (264 ha) Raducaneni (80 ha) sh.a. Padurile de gorun shi fag alterneaza cu pajishtile naturale shi culturi agricole. Pomicultura shi viticultura (podgoriile Hushi shi Bohotin). Paduri de foioase silvostepa shi stepa in prezent in mare parte inlocuite de culturi agricole.

PODISHUL CENTRAL RUSESC regiune colinara in cadrul Campiei Ruse cuprinsa intre dealurile SmolenskMoscova (la N) dealurile Donetzului (la S) Don (la E) shi C. Niprului (la V). Alt.: 230250 m. Axata pe o zona mai ridicata a fundamentului Platformei Ruse. De aici izv. o serie de rauri care se varsa in Marea Neagra shi Marea Caspica. Depozitele de suprafatza sunt argiloase shi loessoide. Padurile de foioase silvostepa shi stepa in prezent in mare parte sunt inlocuite cu culturi agricole.

PODISHUL COLUMBIEI BRITANICE regiune de podish in V Canadei intre Mtzii Coastelor shi Mtzii Stancoshi drenata de raul Fraser. Climat continental.

PODISHUL DE LOESS v. Ordos.

PODISHUL DOBROGEI v. Dobrogea (1).

PODISHUL ETHIOPIEI v. Abisinia (2).

PODISHUL GETIC v. Piemontul Getic.

PODISHUL MEHEDINTZI v. Mehedintzi (1).

PODISHUL MOLDOVEI v. Moldova (4).

PODISHUL PRERIILOR (GREAT PLAINS [greit pleins]) podish in America de Nord situat la E de Mtzii Stancoshi cu altitudini cuprinse intre 500 shi 600 m; se extinde in N pana la marginea Scutului Canadian iar in S pana in Texas. Alcatuit din gresii calcare roci eruptive.

PODISHUL SOMESHAN mare unitate geografica in NV Romaniei situata intre Carpatzii Orientali (la N shi NE) Campia Transilvania (la S shi SE) Mtzii Apuseni (SV) shi aliniamentul culmilor muntoase Mesesh Prisnel shi Preluca (V shi NV). Include mai multe subunitatzi cu caracter deluros depresionar sau de podish respectiv dealurile Feleacului Clujului Dejului Ciceului Garboiului Chioarului shi Nasaudului culmea Breaza depr. AlmashAgrij pod. HuedinPaniceni shi pod. PucaretzBoiu Mare. Acest complex colinar shi de podish variat k relief shi structura geologica (gresii argile calcare marne sh.a.) este bine populat. In cadrul zonelor colinare predomina relieful structural shi petrografic din care se detasheaza aliniamente de cueste shi suprafetze structurale chei doline alunecari de teren etc. Clima temperatcontinentala cu influentze ale maselor de aer vestice cu temp. medii anuale de 68°C shi precipitatzii care insumeaza 700800 mm anual. Vegetatzia este reprezentata prin palcuri de paduri ce alterneaza cu livezi shi culturi agricole. In arealul P.S. se gasesc zacaminte de carbune brun (Tamasha Cristoltzel Surduc sh.a.) sare gema (Ocna Dejului) precum shi izvoare cu ape minerale sh.a. In unele lucrari de specialitate P.S. apare shi cu denumirea de Platforma Someshana care se subdivide in: Platforma (sau Podishul) SudSomeshana extinsa la S de valea Someshului shi Platforma (sau Pdishul) NordSomeshana dezvoltata la N de valea Someshului pana la masivul cristalin Preluca shi marginea mtzilor GutaiTZiblesh. Platforma SudSomeshana include dealurile Garboiului Dejului Clujului Feleacului pod. HuedinPaniceni pod. PurcaretzBoiu Mare depr. AlmashAgrij iar Platforma NordSomeshana cuprinde dealurile Ciceului Chioarului shi Nasaudului culmea Breaza shi depr. Lapush. Unii geografi considera k Platforma Someshana este formata dintro latura interna reprezentata prin Pod. Someshan propriuzis care apartzine de Depr. Transilvaniei shi o latura externa situata la V de aliniamentul culmilor muntoase Mesesh Prisnel shi Preluca inclusa in majoritatea autorilor in categoria Dealurilor de Vest (respectiv Dealurile SilvanoSomeshene).

PODISHUL SUCEVEI v. Suceava (1).

PODISHUL TARNAVELOR v. Tarnava (1).

PODISHUL TRANSILVANIEI v. Transilvania (1).

PREBALCANIC Podishul ~ unitate de relief in N Bulgariei cu aspect de podish cuprinsa intre mtzii Stata Planina (Balcani) shi Dunare formata din calcare shi gresii cretacice acoperite uneori de depozite mai noi peste care se afla un strat de loess in care apele au taiat vai adanci paralele afluente Dunarii. Alt. medie: 200 m in V 400 m in E shi 800 m in S. Predomina relieful deluros cu forme domoale in V shi accidentate in E. Acoperit de culturi agricole shi paduri de cer shi garnitza.

PRERIILOR Podishul ~ v. Podishul Preriilor.