planeta sf [At: ST. LEX. 231^r/22 / V: (inv) planet sm planit^[1] sm ~nita / Pl: ~te / E: lat planeta fr planète ger Planet] 1 Corp ceresc fara lumina proprie care se roteshte in jurul Soarelui shi care se vede pe cer sub forma unui punct luminos k urmare a reflectarii luminii solare. 2 (Pgn) Orice corp ceresc fara lumina proprie satelit al unei stele. 3 (Spc) Corp ceresc din sistemul solar locuit de oameni Si: pamant (73). 4 (Ivp) Zodie in care se nashte cineva. 5 (Ivp) Bilet care erau scrise preziceri de viitor shi care il vindeau flashnetarii extragandul pentru amatori la intamplare dintre altele de acelashi fel cu ajutorul unui papagal sau a unui shoarece alb dresat. corectata

PLANÉTA planete s. f. 1. Corp ceresc obscur care se roteshte in jurul soarelui pe o orbita eliptica situat in unul dintre focarele acestei orbite shi care primeshte lumina shi caldura de la soare. O mare... netzarmurita se tot ducea cu gind cu tot Sub inserarea viorie shi instelareanfloritoare Cind spreo planeta cind spre alta. MACEDONSKI O. I 229. Viatza se face frumoasa prin frumusetzea ta precum aerul se lumineaza prin lumina planetelor. BOLINTINEANU O. 452. ♦ (Prin restrictzie) Globul pamintesc pamintul. Pavel Vardaru suspina cu o nemarginita mila pentru propriui destin: era fara indoiala cel mai nefericit comandant de regiment de pe planeta. C. PETRESCU I. I 3. 2. Prezicere astrologica bazata pe zodia in care se gasea soarele in momentul nashterii cuiva. Cei mai multzi ziceau insa k rari copii se nasc intro zodie intro planeta buna k copiii badei Ion. RETEGANUL P. IV 62. ♦ Bucatzica de hirtie cuprinzind preziceri naive de viitor care o vind flashnetarii sau altzi ambulantzi extragindo la intimplare (uneori cu ajutorul unui papagal sau shoarece alb dresat) dintre altele de acelashi fel. Pe urma trag totzi planeta de la o italianca cu papagalul. D. Mitica a citit planeta cocoanii Luxitzii: «Ai sa patzi multe dupa inima ta cea larga». CARAGIALE O. II 171. Varianta: planét planetzi (C. PETRESCU I. II 121 EMINESCU O. I 133) s. m.

PLANÉTA s.f. Corp ceresc obscur care se invarteshte in jurul Soarelui pe o orbita eliptica shi care primeshte lumina shi caldura de la Soare. [< lat. planeta gr. planetes cf. fr. planète].

PLANÉTA s. f. corp ceresc fara lumina proprie satelit al Soarelui cu o orbita eliptica. (< fr. planète lat. planeta)

PLANÉTA ~e f. Corp ceresc din sistemul solar fara lumina proprie care se mishca in jurul Soarelui pe o orbita eliptica. /<fr. planete lat. planeta

planeta f. 1. astru ce se invarteshte in jurul soarelui dela care primeshte shi resfrange lumina: pamantul e o planeta; 2. zodie: pe urma trag totzi planeta CAR.

*planéta f. pl. e (vgr. planétes ratacitor; lat. planéta). In vechime stea ratacitoare in opoz. cu stea fixa. Azĭ stea care descrie o elipsa in prejuru soareluĭ (situat la unu din focare) shi care o vedem luminata de lumina soareluĭ. Pamintu face parte din sistema de corpurĭ numite planete al caror centru aproximativ e ocupat de soare shi care se invirtesc in prejuru acestuĭ astru shi in prejuru lor. Cele opt marĭ planete vizibile cu ochĭu liber sint plecind de la soare: Mercur Venerea Pamintu Marte Joĭe Saturn Uran shi Neptun. Pintre cele micĭ sint: Vesta Junona Cererea Palade sh. a. Afara de aceste planete maĭ sint satelitziĭ saŭ planete secundare care se invirtesc in prejuru uneĭ planete principale. Asha pamintu e insotzit de luna care se invirteshte in prejuru luĭ. Joĭe are patru lunĭ saŭ satelitzĭ Saturn opt shi Uran noŭa. Totalitatea acestor corpurĭ formeaza ceĭa ce se numeshte sistema solara a noastra. Numeroase planete se mishca tot asha shi in prejuru soareluĭ. Ele difera de planete maĭ ales pin strabaterea spatziuluĭ in toate directziunile urmind nishte curbe saŭ parabole foarte prelungite. In fine miliarde de stele separate unele de altele pin distantze enorme shi fiind fiecare la rindu eĭ un soare centru fara indoĭala al alteĭ sisteme planetare sfirshesc populind spatziu situat afara din sistema noastra solara. Maĭ este de observat k planetele aŭ multa asemanare cu pamintu: se invirtesc in prejuru soareluĭ de la care primesc lumina shi aŭ shi o mishcare de rotatziune in prejuru uneĭ axe shi decĭ succesiunea zilelor shi noptzilor se face regular. In fine toate se supun legiĭ de gravitatziune universala.

planet sm vz planeta

planit sm vz planeta

planita sf vz planeta

planéta s. f. g.d. art. planétei; pl. planéte

planéta s. f. pl. planéte

planeta te.

PLANÉTA s. (ASTRON.) (pop.) zodie. (Mercur este o ~.)

PLANÉTA s. v. zodie.

PLANETA s. (ASTRON.) (pop.) zodie. (Mercur este o ~.)

planeta s. v. ZODIE.

planéta (planéte) s. f. 1. Corp ceresc. 2. Horoscop oracol. Ngr. πλανήτης (sec. XVIII) shi modern din fr. planète. Der. planetar adj. din fr. planétaire.