piesă sf [At: MOLNAR, I. 396 / V: (înv) pies sn / Pl: ~se / E: fr pièce] 1 (Urmat de determinări ca „de teatru”, „teatrală”, „dramatică”) Operă literară compusă în formă de dialog și destinată să fie reprezentată pe scenă. 2 (Pgn; rar) Operă literară. 3 Compoziție muzicală. 4 Fiecare dintre actele, documentele, însemnările cuprinse într-un dosar, într-o colecție etc. destinate să stabilească un drept sau să facă proba unui fapt. 5 Obiect de valoare, operă de artă etc. expuse într-un muzeu sau făcând parte dintr-o colecție. 6 Obiect sau ființă care face parte dintr-o categorie, dintr-o serie de obiecte sau de ființe identice ori asemănătoare Si: exemplar. 7 Fiecare dintre figurile, cu forme caracteristice, ale unor jocuri sportive sau de societate. 8 Fiecare dintre obiectele de îmbrăcăminte care face parte dintr-un ansamblu. 9 Monedă de metal. 10 (Înv; spc) Monedă de 5 lei, care a circulat în trecut. 11 Fiecare dintre armele de artilerie aflate în dotarea unei unități militare, unui stat etc. 12 (Înv) Parte a unei plante, a unei flori. 13 Parte demontabilă a unei mașini, a unui mecanism, a unui instrument, a unei construcții etc. 14 Organ de mașină sau element component al unui mecanism, instrument, aparat al unei instalații. 15 (Îs) ~ de schimb Monedă de schimb. 16 (Îas) Piesă (14) a unei mașini folosită pentru înlocuirea alteia care s-a stricat. 17 (Îs) ~ anatomică Parte dintr-un cadavru pregătită special pentru disecție și studii anatomice. 18 (Rar; îs) ~ de experiență Piață de apreciere.

PIÉSĂ, piese, s. f. 1. Parte demontabilă din mecanismul unei mașini. Simțea că-l zdrobește greutatea piesei mari de metal. DUMITRIU, V. L. 138. Mașinile astea sînt afurisite și neamțul se supără dacă îi stric vreo piesă. PAS, Z. I 307. Vezi cum crește sub ochii tăi trupul automobilului. Vin din toate părțile, pe cale mecanică, piesele componente. SAHIA, U.R.S.S. 86. ◊ Piesă anatomică = parte dintr-un cadavru, preparată pentru studii anatomice. 2. Parte a unui tot, formînd ea însăși o unitate, un întreg. Armata noastră avea. în totul pînă la 35000 de oameni și 140 piese de artileria. HASDEU, I. V. 139. 3. Monedă. O piesă de zece bani.Fiecare dintre actele, documentele, însemnările cuprinse într-un dosar sau într-o colecție. Iată și texturile ce le reproducem ca piese justificative. HASDEU, I. V. 241. 4. Obiect sau operă de artă, expus într-un muzeu, sau făcînd parte dintr-o colecție; exemplar. Pereții sînt acoperiți cu tablouri și fotografii – piese rare – unele unice, de muzeu. STANCU, U.R.S.S. 72. 6. (Adesea determinat prin «de teatru») Operă literară în care predomină dialogul și care este destinată reprezentării pe scena unui teatru. La 1816 Asachi... reprezintă o operă a sa «Mirtil și Hloe»; cea dintîi piesă în limba romînească. SADOVEANU, E. 64. ◊ Fig. Și de mii de ani încoace Lumea-i veselă și tristă; Alte măști, aceeași piesă. EMINESCU, O. I 196. 7. Compoziție muzicală. Piesă de concert.

PIÉSĂ s.f. 1. Parte, porțiune, bucată a unui tot (cu care formează o unitate). 2. Parte a unui mecanism, a unei mașini etc., care se poate demonta. 3. Monedă, ban. 4. Piesă anatomică = parte dintr-un cadavru preparată pentru studiu. 5. Fiecare dintre hârtiile, dintre actele unui dosar. 6. Obiect, operă artistică expusă într-un muzeu, la o expoziție etc. sau care face parte dintr-o colecție. 7. Lucrare dramatică în care predomină dialogul și care se reprezintă pe scenă. 8. Compoziție, bucată muzicală. [Pron. pie-. / < fr. pièce].

PIÉSĂ s. f. 1. parte, porțiune, bucată a unui tot. 2. parte a unui mecanism, a unei mașini etc., care se poate demonta. 3. monedă, ban. 4. ~ anatomică = parte dintr-un cadavru preparată pentru studiu. 5. fiecare dintre hârtiile, dintre actele unui dosar. 6. obiect, operă artistică expusă într-un muzeu, la o expoziție etc., parte dintr-o colecție. 7. lucrare dramatică în care predomină dialogul și care se reprezintă pe scenă. 8. compoziție muzicală. (< fr. pièce)

PIÉSĂ ~e f. 1) Element constitutiv (al unui ansamblu); parte componentă (a unui tot). ~ de muzeu. ~ vestimentară. 2) Obiect cu semnificație specială; figură. ~ de șah. 3) Ban de metal de mică valoare; monedă. 4) Act scris cuprins într-un dosar sau într-o colecție. 5) Element component (al unui sistem tehnic). 6) Creație literară destinată reprezentării pe scenă. 7) Operă muzicală de proporții reduse (de obicei instrumentală); bucată; compoziție. [G.-D. piesei] /<fr. piece

piesă f. 1. monedă: piesă de cinci lei; 2. operă de teatru: piesă dramatică; 3. notă, document: piese justificative; 4. materiale explozibile: piese pentru artificii (= fr. pièce).

*pĭésă f., pl. e (fr. pièce, it. pezza și pezzo). Monetă: o pĭesă de 5 francĭ (în Munt. pĭesă înseamnă în popor chear „pĭesă de 5 francĭ”). Operă teatrală: pĭesă comică. Act, document: pĭesă justificativă. Bucată de mașină, parte care intră în compozițiunea uneĭ mașinĭ: pĭesele tunuluĭ cu repetițiune. Tun: baterie de patru pĭese.

pies sn vz piesă

piésă-básm s. f. 1967 Basm transpus într-o piesă de teatru v. suspans (din piesă + basm)

piésă-gigánt s. f. Un obiect foarte mare sau o parte dintr-un mecanism foarte mare ◊ „Sala de numismatică a Muzeului de antichități naționale din Stockholm s-a îmbogățit cu 5 noi exemplare din cele mai mari monede fabricate vreodată în această țară [...] Aceste piese-gigant, realizate din argint și cupru, se apropie de dimensiunile pe care le aveau, la acea vreme, lingourile din metalele respective.” R.l. 30 I 75 p. 6. ◊ „Protagoniștii, doi șoferi ce iau startul într-o cursă dificilă, transportând o piesă-gigant a industriei noastre spre o uzină îndepărtată a țării, fac parte dintre acei eroi ce-și ignoră «bravura».” Sc. 26 XII 75 p. 2 (din piesă + gigant)

piésă-rádio s. f. 1973 Piesă (de schimb) pentru aparatele de radio v. sculer-matrițer (din piesă [pentru] radio)

piésă-unicát s. f. Obiect de valoare existent într-un singur exemplar ◊ „O dată cu redeschiderea acestei secții a muzeului [...] cele două piese-unicat vor constitui noi puncte de atracție atât pentru specialiști cât și pentru vizitatori.” Sc. 5 XII 71 p. 2. ◊ „Colecționarul mai are 300 de embleme, scrisori, plicuri, ilustrate și timbre de la acești neînfricați cuceritori ai Cosmosului. Între ele, o piesă-unicat.” Sc. 22 X 74 p. 2. ◊ „La «Grand Palais» din Paris a fost inaugurată o expoziție cu piese-unicat de artă din prețiosul tezaur al basilicii venețiene San Marco.” Sc. 31 III 84 p. 6 (din piesă + unicat)

piésă (pie-) s. f., g.-d. art. piései; pl. piése

piésă s. f., g.-d. art. piései; pl. piése

piesă

piesă, -se.

PIÉSĂ s. 1. v. exemplar. 2. figură. (~ la jocul de șah.) 3. v. monedă. 4. v. act. 5. v. compoziție. 6. (LIT.) lucrare dramatică, operă dramatică, scriere dramatică. (S-a reprezentat o ~ celebră.)

PIESĂ s. 1. exemplar. (O ~ rară dintr-o colecție.) 2. figură. (~ la jocul de șah.) 3. ban, monedă, (pop.) para. (O ~ de cinci.) 4. act, document, dovadă, hîrtie, izvor, înscris, (înv. și pop.) scris, (înv. și reg.) scrisoare, (înv.) carte, izvod, încredințare, răvaș, sinet, teșcherea, uric, zapis. (Numeroase ~ atestă acest fapt istoric.) 5. bucată, compoziție. (~ muzicală, literară.) 6. (LIT.) lucrare dramatică, operă dramatică, scriere dramatică. (S-a reprezentat o ~ celebră.)

piésă (piése), s. f. – Bucată, parte. Fr. pièce.

piesă (fr. pièce, germ. Stück), nume generic pentru o compoziție (1) muzicală instrumentală sau vocală de obicei miniaturală. P. de caracter, v. caracter, piesă de; P. de concert, V. Konzertstück.

ACTA EST FABULA (lat.) piesa a fost jucată! – Formulă care anunța sfârșitul unei reprezentații în teatrul antic. Ultimele cuvinte ale lui August: „Plaudite, acta este fabula!” („Aplaudați, piesa s-a terminat”) și ale lui Rabelais: „Tirez le rideau, la farce este jouée!” („Trageți cortina, comedia s-a sfârșit!”). V. È finita la commedia.

Acta est fabula (lat. „Piesa a fost jucată, s-a sfîrșit”) – În teatrul din antichitate nu existau programe care să anunțe subiectul, actele și distribuția piesei. Publicul nu-și dădea seama că spectacolul s-a terminat și, păstrindu-și locurile, aștepta ca actorii să-și continue jocul. De aceea se încetățenise în acea vreme obiceiul ca, la sfîrșitul reprezentației, să se anunțe: „Acta est fabula”, adică „Piesa s-a sfîrsit”. Expresia s-a răspîndit repede, trecînd, de pe scena teatrului, pe scena vieții, unde și-a păstrat același sens care indică un final, o încheiere. „Acta est fabula” au fost ultimele cuvinte pe care împăratul Augustus le-a rostit, pe patul de moarte, – adică „piesa e terminată, viața mea s-a încheiat!” „La farce est jouée” (farsa s-a isprăvit) a spus și marele scriitor francez Rabelais în cele din urmă clipe ale vieții. Cuvintul farce apare aici cu sensul său medieval, de reprezentație teatrală comică (La farce de maître Pathelin, de exemplu). Și astăzi, expresia Acta est fabula se întrebuințează spre a anunța un sfîrșit, un deznodămînt (vezi Der Vorhang fällt… și E finita la commedia!). TEA.

Alte măști, aceeași piesă – cunoscut vers din Glosa lui Eminescu. Se folosește cînd vrem să arătăm că numai oamenii s-au schimbat, dar situația a rămas la fel ca înainte. Poetul întărește această idee în versul următor: alte guri, aceeași gamă. De obicei, se citează numai unul dintre cele două versuri. Expresia e echivalentă cu zicala franceză: „La même Jeannette, mais autrement coiffée” (Aceeași Jeannette, dar altfel pieptănată) sau, cum se spune la noi: Aceeași Mărie cu altă pălărie! LIT.

piesă de elicopter expr. femeie deosebit de frumoasă, care impune prin eleganță și distincție.