PIÁTZA pietze s. f. I. 1. Loc special amenajat unde se face comertz cu marfuri cu amanuntul mai ales cu produse agroalimentare. ◊ (Ieshit din uz) Trasura (sau mashina) de piatza = trasura (sau mashina) care transporta contra cost persoane bagaje etc. ◊ Expr. A face piatza = a cumpara alimentele necesare pentru hrana zilnica. (Fam.) A se certa k la piatza = a se certa violent shi folosind cuvinte grosolane. 2. Loc intins shi deschis dintro localitate unde se intalnesc sau se intretaie mai multe strazi adesea amenajat cu spatzii verzi statui etc. II. (Ec. pol.) 1. Totalitatea relatziilor generate de actele de vanzarecumparare. 2. Categorie economica a productziei de marfuri in care ishi gaseshte expresia ansamblul actelor de vanzare cumparare privite in unitate organica cu relatziile care le genereaza shi in conexiune cu spatziul in care se desfashoara. ◊ Piatza interna = totalitatea relatziilor de vanzarecumparare care au loc in interiorul unei tzari. Piatza mondiala = ansamblul relatziilor care se stabilesc intre tzarile participante la circuitul economic mondial. Economie de piatza = forma moderna de organizare shi functzionare a economiei in care pretzul shi volumul productziei depind in principiu de confruntarea dintre cerere shi oferta. Din it. piazza.

piatza sf [At: ANON. CAR. / V: (irg) piatz (Pl: ~tzuri pietzuri) sn (inv) pliatz sn / GD: pietzei pietzii (inv) ~tzei / Pl: pietze (rar) pietzi (inv) piatze / E: it piazza ngr πιάτσα mg piac ger Platz] 1 Spatziu deschis shi intins dintro localitate unde se intalnesc sau se intretaie mai multe strazi adesea amenajat cu spatzii verzi monumente etc. 2 (Is) ~ de apreciere (sau de experientza) Portziune de padure careia i se calculeaza volumul mediu de lemn servind apoi k unitate de apreciere pentru restul lotului Si: (rar) piesa de experientza. 3 Loc special amenajat in interiorul sau la marginea unei localitatzi unde se face comertz cu diverse produse mai ales agroalimentare Vz hala maidan obor¹ targ. 4 (Is) Trasura (sau mashina) de ~ Trasura sau mashina care transporta contra cost persoane bagaje etc. Vz birja taxi. 5 (Ie) A face ~a A cumpara alimentele necesare pentru hrana zilnica. 6 (Fam; ie) Se cearta k la ~ Se cearta folosind cuvinte vulgare grosolane. 7 (Fam) Pretz curent al marfurilor. 8 (Ecp) Sfera a circulatziei marfurilor. 9 Cerere shi oferta de marfuri. 10 (Is) ~ neorganizata (sau libera) Totalitate a relatziilor de schimb desfashurate de catre agricultori pe baza unor pretzuri care oscileaza intre anumite limite in functzie de cerere shi oferta.

PIÁTZA pietze s. f. I. 1. Loc special amenajat unde se face comertz cu marfuri mai ales cu produse agroalimentare. ◊ Trasura (sau mashina) de piatza = trasura (sau mashina) care transporta contra cost persoane bagaje etc. ◊ Expr. A face piatza = a cumpara alimentele necesare pentru hrana zilnica. (Fam.) A se certa k la piatza = a se certa violent shi folosind cuvinte grosolane. 2. Loc intins shi deschis dintro localitate unde se intalnesc sau se intretaie mai multe strazi adesea amenajat cu spatzii verzi statui etc. II. (Ec. pol.) Sfera a circulatziei marfurilor; cererea shi oferta de marfuri. Din it. piazza.

PIÁTZA pietze s. f. I. 1. Loc (sub cerul liber) cuprinzind adesea amenajari speciale unde se face comertz de marfuri cu amanuntul. V. tirg. De citeva ori pe saptamina ne trimitea stapinul la piatza in tirg k era aproape. V. ROM. noiembrie 1953 185. Marashi scoate shatra shi coshurile pline in piatza de pe tzarmurele drept al Murashului unde se aduna la tirg de saptamina murashenii. SLAVICI O. II 3. ◊ Expr. A face piatza = a tirgui a cumpara alimente pentru hrana zilnica. 2. Loc public larg shi descoperit de obicei inconjurat de cladiri sau de plantatzii shi amenajat in interiorul unei localitatzi pentru a o infrumusetza a inlesni circulatzia aerului shi a vehiculelor etc. Nu tziu sami fie bronzul in piatza Santrebe guracasca cineam fost. Aici shiacuma cit mai sint in viatza Ash vrea sa aiba verbul meu un rost. BENIUC V. 87. Noul doge ma zari SHi pea lui San Marco piatza Din palat se cobori. ALECSANDRI P. I 161. II. (Ec. pol.) Sfera circulatziei marfurilor constituind o categorie a economiei de marfuri care devine complet dominanta shi capata o raspindire generala in cadrul economiei capitaliste. Afara de perioadele de prosperitate intre capitalishti se da o lupta din cele mai invershunate pentru partea de loc care o ocupa fiecare pe piatza. MARX C. I 414. «Piatza» apare acolo unde shi in masura in care apare diviziunea sociala a muncii shi productzia de marfuri. LENIN O. I 91. Piatza mondiala = sfera schimburilor de marfuri pe scara internatzionala. Piatza interna v. intern¹. (In socialism) Piatza organizata = piatza dominanta formata de comertzul de stat shi de cel cooperatist in care pretzurile sint fixate de catre stat. Pe masura ce sectorul socialist de stat in agricultura creshte shi se intareshte pe masura ce in miinile statului se concentreaza o cantitate din ce in ce mai mare de marfuri agricole creshte shi influentza pretzurilor stabile ale pietzei organizate asupra pretzurilor pietzei neorganizate. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 34 85. Pronuntzat: pia. Varianta: (regional) piatz piatzuri (BIBICESCU P. P. 292 SHEZ. II 33) s. n.

PIÁTZA s.f. I. 1. Loc spatziu intins descoperit unde se intalnesc shi se intretaie mai multe strazi intrun orash. 2. Loc unde se vand shi se cumpara marfuri cu amanuntul (mai ales alimente); targ. II. Categorie economica a productziei de marfuri in care ishi gaseshte expresie totalitatea actelor de vanzarecumparare privita in unitate organica cu relatziile care le genereaza shi in conexiune cu spatziul in care se desfashoara. [Pron. piatza pl. pietze. / < it. piazza].

PIÁTZA s. f. I. 1. spatziu (intins) unde se intalnesc shi se intretaie mai multe strazi intrun orash. 2. loc unde se vand shi se cumpara marfuri cu amanuntul (mai ales alimente zarzavaturi). II. categorie economica a productziei de marfuri in care ishi gaseshte expresia totalitatea relatziilor economice ce apar in procesul de vanzarecumparare a marfurilor. ♦ ~ valutara = ansamblul operatziilor de vanzarecumparare de valuta. (< it. piazza)

piátza s. f. in sint. s. piatza libera Economie libera opusa celei planificate preconizate de comunism ◊ „Succesul unei cartzi in cazul de fatza al unei editzii in conditziile pietzei libere depinde mult uneori decisiv de modul cum este lansata.” R.lit. 19 XII 95 p. 24

PIÁTZA piétze f. 1) Spatziu liber (cu monumente sau/shi plantatzii decorative) in interiorul unei localitatzi (mai ales urbane). Piatza Marii Adunari Natzionale. 2) Loc special amenajat de obicei intro localitate de tip orashenesc unde se vand shi se cumpara diferite produse agricole shi industriale; targ. ◊ A face piatza a cumpara produse alimentare (in special de la piatza). 3) ec. Sfera de circulatzie a marfurilor. ◊ Piatza interna totalitate a relatziilor de schimb de marfuri din interiorul unei tzari. Piatza mondiala totalitate a relatziilor privind schimbul de marfuri intre tzarile lumii. [G.D. pietzei; Sil. pia] /<it. piazza

piatza f. 1. loc public descoperit shi inconjurat de cladiri: piatza centrala; 2. loc de targ: ma duc in piatza; 3. corpul negustorilor shi bancherilor unui orash: piatza Bucureshtilor. [It. PIAZZA printr’un intermediar grecmodern].

pĭátza f. pl. pĭetze shi pĭeshĭ (ngr. piátsa d. it. piazza lat. plátea [din platéa] care vine d. vgr. plateia pĭatza; fr. place sp. plaza; germ. platz. V. platz). Maĭdan loc fara zidirĭ intre stradele unuĭ orash. Trasura de pĭatza birja. Loc de tirg in orash: ma duc in pĭatza. Lumea saŭ corpu negustorilor shi financiarilor unuĭ orash: pĭatza Bucureshtilor acest negustor are mare credit pe pĭatza (in pĭatza inseamna „in tirg in locu undes pravaliile shi baracele tirguluĭ”).

piatz sn vz piatza

pliatz sn vz piatza^[1] corectata

PIATZ s. n. v. piatza.

economíe de piátza sint. s. (ec.) Economie care se conduce dupa regulile pietzei ◊ „La cinema Patria sau in patria cinemaului romanesc de capa shi spada Parlamentul semn al inviorarii economiei de piatza nevoia de bodyguarzi e tot mai acuta.” R.l. 4 VI 93 p. 2. ◊ „Nicaieri in lume nici macar in jungla aflata pe calea democratziei shi a economiei de piatza nu se emit ordine care sa actzioneze retroactiv.” Ev.z. 24 X 95 p. 1; v. shi impozitare libertin (1992) rotunditate (1992) (cf. fr. économie de marché)

piátza (pia) s. f. g.d. art. piétzei; pl. piétze

piátza s. f. (sil. pia) g.d. art. piétzei; pl. piétze

piatza (2 sil.) pl. pietze

piatza pietze.

pietze (v. piatza)

PIÁTZA s. targ (la orientali) bazar (inv.) targovishte. (Ishi vinde produsele la ~.)

PIATZA s. tirg (la orientali) bazar (inv.) tirgovishte. (Ishi vinde produsele la ~.)

piátza (piétze) s. f. 1. Scuar. 2. Tirg. Mr. piatza. It. piazza partzial prin ngr. πιάτζα (Iordan Dift. 145) cf. sb. cr. pijaca mag. piac (REW 6583).

LOCURI COMERCIALE. Subst. Piatza tirg bazar hala obor; talcioc piatza de vechituri; iarmaroc (reg.) bilci tirg; dragaica moshi; tirg de tzara tirg de mostre; expozitzie cu vinzare. Magazin magazie (inv.) pravalie pravalioara (dim.) pravaliutza; dugheana (depr.) dughenitza (dim. depr.) bolta (reg.) boltitza (reg. dim.) maghernitza; chioshc ghereta pavilion; taraba tejghea tejghelutza (dim.); punct comercial. Magazin alimentar alimentara. Macelarie; mezelarie cirnatzarie; pescarie; pasararie. Brutarie franzelarie pitarie (inv. reg.). Patiserie cofetarie placintarie simigerie gogosherie langosherie. Laptarie iaurgerie. Bombonerie. Fructarie. Bragagerie. Debit (de tutun) tutungerie tutunarie (inv.) regie. Ceaprazarie; gaitanarie (inv.). Magazin de confectzii; hainarie (inv.); cojocarie; pinzarie (rar) postavarie. Lipscanie brashovenie (inv.); marchitanie (inv.). Marochinarie; pielarie. Mercerie. Drogherie parfumerie. Fierarie alamarie. Curelarie; fringhierie; luminarie mungerie (inv.); shelarie. Local restaurant birt circiuma; locanda locanta (inv.) han; vinarie (rar); crama; sifonarie. Vb. A se vinde a se desface. A cumpara a face cumparaturi a face piatza a tirgui. V. comerciant comertz local.

PIÁTZA (< it.) I. 1. Spatziu (in aer liber) special amenajata pentru comertz de marfuri cu amanuntul (de obicei produse alimentare shi zarzavaturi). 2. (URB.) Spatziu de mari dimensiuni amenajat in punctele de convergentza a mai multor strazi delimitat de cladiri sau de plantatzii shi uneori decorat cu fantani statui etc. II. (EC.) mediul in care se tranzactzioneaza diferite bunuri sau servicii intre cumparatori shi vanzatori prin mecanismul pietzei. ◊ P. de capital = p. in care se tranzactzioneaza valori mobiliare (actziuni obligatziuni etc.) intre emitentzii shi posesorii lor in calitate de vanzatori shi detzinatorii de capital (investitori) in calitate de cumparatori. ◊ P. monetara = p. in care se efectueaza operatziuni de atragere shi de plasare a banilor (shi instrumentelor de credit pe termen scurt) la nivelurile ratelor dobanzilor determinate liber de intermediarii financiari in scopul reglarii pe termen scurt a deficitelor de lichiditatzi. ◊ P. valutara = p. in care se efectueaza vanzari shi cumparari de valute la vedere (spot) shi la termen (forward) la cursuri de schimb determinate liber de intermediarii autorizatzi sa participe pe aceasta piatza. ◊ Economie de p. = forma moderna de organizare shi functzionare a economiei in care pretzul shi volumul productziei depind in principiu dintre confruntarea dintre cerere shi oferta. Caracteristic pentru e. de p. este dreptul la proprietate privata la concurentza la libertatea de consum la dreptul de a exercita o meserie precum shi la alegerea libera a profesiei shi a locului de munca. V. shi economie de schimb. ◊ P. neagra = p. ilicita in care oferta de comercializare a unor bunuri se situeaza sub nivelul cererii; in cazul unor pretzuri controlate (maxim admise) pretzurile practicate pe p.n. depashesc nivelul acestora. ◊ P. de adunare a apelor v. confluentza (1).

PIATZA COMUNA v. Comunitatea Economica Europeana.

PIATZA COMUNA A AMERICII CENTRALE (P.C.A.C.; in engl.: Central American Common Market C.A.C.M.; in sp.: Mercado Común Centroamericano M.C.C.) organizatzie guvernamentala internatzionala creata prin Tratatul General de Integrare Economica a Americii Centrale semnat la 13 dec. 1960 shi ratificat in sept. 1963 cu sediu la Ciudad de Guatemala (Guatemala) in scopul integrarii economice prin liberalizarea comertzului interregional shi crearea de zone libere shi a unei uniuni vamale. Are cinci state membre (Costa Rica El Salvador Guatemala Honduras Nicaragua).

PIATZA COMUNA SUDICA (in sp.: Mercado Común del Cono Sur; in port.: Mercosul) organizatzie internatzionala interguvernamentala creata prin Tratatul de la Asunción la 26 martie 1991 shi intrata in vigoare la 1 ian. 1995 cu sediul la Montevideo (Uruguay) in scopul integrarii economice a tzarilor membre prin circulatzia de marfuri shi servicii al stabilirii unui tarif extern comun shi al adoptarii unei politici comerciale comune. Este prima zona de liber schimb din America de Sud. Are 4 state membre (Argentina Brazilia Paraguay Uruguay) shi doi membri asociatzi (Chile din 1996 shi Bolivia din 1997). Principalele sale organe sunt Consiliul Pietzei Comune compus din minishtri de Externe shi ai Economiei shi Secretariatul (cu sediul la Montevideo).

PIATZA ROSHIE celebra piatza din Moscova element definitoriu al geografiei shi istoriei orashului shi al Rusiei. Situata pe stanga raului Moscova pe spatziul de interdictzie a constructziilor (c. 220 m) de langa Kremlin are dimensiuni impresionante (695m/130 m) shi a fost restructurata in deceniul trei al secolului trecut. Pe laturile sale se inalta mausoleul lui V.I. Lenin marele magazin „GUM” shi vestita biserica Sf. Vasilii Blajennii. Aici se afla kilometrul „0” al Rusiei. Inclusa (din 1990) in patrimoniul cultural universal.

piatza pietze s. f. 1. (reed.) control amanuntzit efectuat de personalul institutziei. 2. (intl.) perchezitzie.

a chiti la piatza expr. (intl.) a ieshi la furat.

a face piatza expr. (intl.) a fura.

a se certa k la piatza expr. a se certa violent folosind cuvinte triviale.

a strica piatza expr. (d. comerciantzi) a vinde marfa mai ieftin decat concurentza.

piatza gri expr. (pub.) zona de operatziuni financiare nereglementata din punct de vedere legislativ propice pentru afaceri ilegale.

piatza neagra expr. (pub.) zona economicofinanciara a tranzactziilor shi operatziunilor ilicite.