9 definiții pentru parolist (s.m.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PAROLÍST, -Ă, paroliști, -ste, adj., s. m. și f. (Fam.) (Persoană) care se ține de cuvânt, care își respectă angajamentul luat, promisiunea făcută. – Parolă + suf. -ist.
PAROLÍST, -Ă, paroliști, -ste, adj., s. m. și f. (Fam.) (Persoană) care se ține de cuvânt, care își respectă angajamentul luat, promisiunea făcută. – Parolă + suf. -ist.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
parolist, ~ă smf, a [At: VALIAN, V. / Pl: ~iști, ~e / E: parolă + -ist] 1-2 (Fam) (Persoană) care își respectă angajamentul luat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PAROLÍST, -Ă, paroliști, -ste, s. m. și f. (Franțuzism ieșit din uz) Persoană care se ține de cuvînt, care face ceea ce promite. (Adjectival) Nu se prea ținea de vorbă. Dar acum e omul cel mai parolist. La TDRG.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PAROLÍST, -Ă adj., s. m. (fam.) (cel) care se ține de cuvânt. (< parolă + -ist)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
PAROLÍST ~stă (~ști, ~ste) și substantival rar (despre persoane) Care se ține de cuvânt. /parolă + suf. ~ist
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
parolist m. cel ce se ține de cuvântul dat.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*parolíst, -ă s. (d. parolă). Om de cuvînt, om care face ceĭa ce promite.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
parolíst (fam.) adj. m., s. m., pl. parolíști; adj. f., s. f. parolístă, pl. parolíste
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
parolíst adj. m., s. m., pl. parolíști; f. sg. parolístă, pl. parolíste
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M9) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
parolist, paroliștisubstantiv masculin parolistă, parolistesubstantiv feminin parolist, parolistăadjectiv
- 1. (Persoană) care se ține de cuvânt, care își respectă angajamentul luat, promisiunea făcută. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Nu se prea ținea de vorbă. Dar acum e omul cel mai parolist. La TDRG. DLRLC
-
etimologie:
- Parolă + sufix -ist. DEX '09 DEX '98 DN