pardoseală sf [At: (cca 1660-1680) GCR I, 176/26 / V: (rar; lsg) pardosea, (înv) părtăs~, (reg) părdosa~ / Pl: ~eli, ~ele / E: pardosi + -eală] 1 Înveliș care acoperă planșeul unei încăperi sau al unui spațiu pe care se circulă mai ales cu piciorul, confecționat din diferite materiale, scândură, mozaic, piatră etc. Si: podea, (înv) pardos², pardositură, (grî) patos², (ltî) paviment. 2 (Pex) Pavaj. 3 (Mol) Apărătoare făcută din nuiele, din stuf, din ogrinji etc., care protejează împotriva vântului sau a ploii Si: (reg) dos, zahată. 4 (Reg; csnp; îf părdosală) Căptușeală la haină.

PARDOSEÁLĂ, pardoseli, s. f. Înveliș așezat pe solul sau pe planșeul unei încăperi sau al unui spațiu pe care se circulă, format din unul sau mai multe straturi de diferite materiale (scînduri, mozaic, ciment etc.); dușumea, podea, pavaj. Copiii aduceau pe pardoseala clasei dîre de noroi. I. BOTEZ, ȘC. 34. El intră în curtea ce semăna a părăsită... cu pardoseala ei de petre patrate, printre cari creșteau în voie fire de iarbă naltă. EMINESCU, N. 95. Pardoseala era mai adesea de lespezi sau de cărămidă pusă pe muchi și mobilarea pare a se fi redus la mese de lemn. ODOBESCU, S. I 443. – Pl. și: (rar) pardosele. - Variantă: pardoseá s. f.

PARDOSEÁLĂ ~éli f. Strat dintr-un material rezistent (scânduri, parchet, asfalt, mozaic, ciment etc.) așternut drept înveliș pe o suprafață pe care se umblă. /a pardosi + suf. ~eală

pardoseală f. 1. dușumea; 2. pavaj.

pardoseálă f., pl. elĭ. Munt. Acțiunea de a pardosi. Dușamea, podeală, scîndurile saŭ petrele (asfaltu, cimentu) care acopere partea de jos a uneĭ camere.

pardosea sf vz pardoseală

părdosală sf vz pardoseală

părtăseală sf vz pardoseală

pardoseálă s. f., g.-d. art. pardosélii; pl. pardoséli

pardoseálă s. f., g.-d. art. pardosélii; pl. pardoséli

pardoseală, -seli.

PARDOSEÁLĂ s. 1. v. dușumea. 2. podea, (înv. și reg.) poditură, (reg.) podilă, podineală, (înv.) pardos, pardositură, (latinism înv.) paviment. (~ într-un spațiu deschis.)

PARDOSEALĂ s. 1. dușumea, podea, scîndură, (pop.) podină, (Ban. și Transilv.) pod, (Ban.) vatră, (înv.) planșete (pl.), pomostină. (Doarme pe ~ goală.) 2. podea, (înv. și reg.) poditură, (reg.) podilă, podineală, (înv.) pardos, pardositură, (latinism înv.) paviment. (~ într-un spațiu deschis.)

PARDOSEÁLĂ (< pardosi) s. f. Îmbrăcăminte dintr-unul sau din mai multe straturi de material durabil (lemn, cărămidă, asfalt, gresie, marmură, piatră etc.), așezată pe planșeul unei încăperi sau pe suprafața unei curți, în scop de protecție sau decorativ. V. dușumea, podea, pavaj.

pardoseală, pardoseli s. f. bătaie zdravănă, chelfăneală.