PALATALIZÁRE palatalizari s. f. (Fon.) Faptul de a (se) palataliza; modificare fonetica prin care o consoana nepalatala devine palatala (2). V. palataliza.^[1]

palatalizare sf [At: PUSHCARIU L. R. I 249 / Pl: ~zari / E: palataliza] (Fon) Modificare fonetica prin care o consoana devine palatala (811) Si: muiere².

PALATALIZÁRE palatalizari s. f. (Fon.) Faptul de a (se) palataliza; modificare fonetica prin care o consoana oarecare devine palatala (2). V. palataliza.

PALATALIZÁRE s. f. Faptul de a palataliza. [Petru Maior] este cel dintii care pune problema vechimii palatalizarii. MACREA F. 44.

PALATALIZÁRE s.f. Actziunea de a (se) palataliza shi rezultatul ei; muiere. [< palataliza].

palatalizáre s. f. g.d. art. palatalizắrii; pl. palatalizắri

palatalizáre s. f. g.d. art. palatalizarii; pl. palatalizari

palatalizez zare inf. s.

PALATALIZÁRE s. (FON.) muiere. (~ unei consoane.)

PALATALIZARE s. (FON.) muiere. (~ unei consoane.)

PALATALIZÁRE s. f. (< palatalizá cf. fr. palataliser): transformare a unui sunet nepalatal intrunul palatal prin mutarea locului de articulatzie in regiunea palatului dur al gurii sub influentza unui i sau e urmator. Astfel in limba romana este cunoscuta p. labialelor b p m f shi v in cuvinte cu pronuntzare regionala k g’ine (bine) k’icior (picior) n’ere (miere) h’erbe (fierbe) shi y’ine (vine) shi p. dentalelor d shi t in cuvinte tot cu pronuntzare regionala k bag’e (bade) frače (frate) etc. Tot p. este shi trecerea inversa de la rostirea regionala „bratza” „sac” „shad” „zar” la rostirea literara „bratze” „sec” „shed” „zer” prin p. partziala a consoanelor tz s sh z (in locul lui a nepalatal apare e prepalatal).