opacitate sf [At: NEGULICI / Pl: ~tatzi / E: fr opacité lat opacitas atis] 1 Lipsa de transparentza. 2 (Fig) Incapacitate de a intzelege ceva.

OPACITÁTE s. f. 1. Faptul de a fi opac; lipsa de transparentza. 2. Fig. Incapacitate de a pricepe de a patrunde ceva; ingustime de orizont.

OPACITÁTE s.f. 1. Stare a lucrurilor opace. ♦ (Fiz.) Marime egala cu raportul dintre intensitatea radiatziei incidente pe un corp shi intensitatea radiatziei transmise prin acesta. 2. (Fig.) Incapacitate de a intzelege de a patrunde ceva; prostie marginire ingustime de vederi. [Cf. fr. opacité lat. opacitas].

OPACITÁTE s. f. 1. stare a lucrurilor opace. ◊ (fiz.) marime egala cu raportul dintre intensitatea radiatziei incidente pe un corp shi intensitatea radiatziei transmise prin acesta. 2. (fig.) incapacitate de a intzelege de a patrunde ceva; prostie marginire ingustime de orizont. (< fr. opacité lat. opacitas)

OPACITÁTE f. 1) Caracter opac. ~ea cristalului. 2) fig. Incapacitatea de a patrunde in esentza lucrurilor. /<fr. opacité lat. opacitas ~atis

*opacitáte f. (lat. opácitas átis). Calitatea de a fi opac.

opacitáte s. f. g.d. art. opacitắtzii

opacitáte s. f. g.d. art. opacitatzii

OPACITÁTE s. v. marginire.

opacitate s. v. MARGINIRE.