11 definitzii pentru ofta
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
OFTÁ oftez vb. I. Intranz. A scoate un oftat (in semn de dor de suparare de regret etc.); a suspina. ◊ Expr. A ofta dupa cineva (sau ceva) = a regreta mult pierderea cuiva (sau a ceva); a dori din tot sufletul pe cineva (sau ceva) a tanji dupa cineva (sau ceva). Din oft.
OFTÁ oftez vb. I. Intranz. A scoate un oftat (in semn de dor de suparare de regret etc.); a suspina. ◊ Expr. A ofta dupa cineva (sau ceva) = a regreta mult pierderea cuiva (sau a ceva); a dori din tot sufletul pe cineva (sau ceva) a tanji dupa cineva (sau ceva). Din oft.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de oprocopiuc
- actziuni
ofta [At: CAT. MAN. II 201 / V: (inv) ohta / Pzi: ~tez / E: oft] 1 vi A scoate un oftat (in semn de dor suparare regret etc.) Si: a suspina. 2 vi (Ie) A ~ dupa cineva (sau dupa ceva) A regreta mult pierderea cuiva sau a ceva. 3 vi (Iae) A dori din tot sufletul pe cineva sau ceva. 4 vi (Rar) A suferi. 5 vt (Inv) A regreta. 6 vr (Ivp) A se jelui.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
OFTÁ oftez vb. I. Intranz. A scoate un oftat. V. suspina. Era mihnire shi jale caci despre mine nu se shtia nimic; shi mama ofta cu amar inchidea ochii shi lacrimi incete i curgeau pe obrajii zbircitzi. SADOVEANU VI 116. Ofta din adinc shi ishi ushura inima apasata k de o piatra de moara. VLAHUTZA O. A. 103. Iar ea vorbind cu el in somn Of tind din greu suspina. EMINESCU O I 168. ◊ Fig. Suna acoperishul ofteaza adierile vintului. SADOVEANU N. p. 257. Vintul ofta tot mai adinc pe sub praguri. BOTEZ SHC. 7O. ◊ Expr. A ofta dupa cineva (sau ceva) = a regreta adine pierderea cuiva (sau a ceva); a dori din tot sufletul pe cineva (sau ceva). Toata ziulica ofta omul dupa o vorba mai dulce. CARAGIALE O. III 33. Sa oftezi dupa ta fata. EMINESCU O. I 83. Ofta dupa marimea shi vitejia trecuta a rominilor. BALCESCU O. I 319. ◊ Refl. (Popular) A se jelui a se tingui. Nu flaminzesc Nu insetez Dar totuna ma oftez. GOROVEI C. 70.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
A OFTÁ ~éz intranz. 1) A inspira adanc shi prelung shi a expira aerul printre buzele semiinchise cu un sunet caracteristic k semn al unui necaz; a scoate suspine; a suspina. ◊ ~ (sau a suspina) dupa cineva (sau dupa ceva) a) a dori mult sa vada pe cineva sau ceva; b) a resimtzi greu pierderea cuiva (sau a ceva). 2) (despre bolnavi sau suferinzi) A rosti intruna „of” (din cauza unei dureri). /Din oft
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
oftà v. a suspina a geme. [Tras din oft forma intensiva din of].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ohta v vz ofta
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
oftéz v. intr. (d. oft imit. k shi vgr. ohtháo ma supar d. óh oh of shi bg. ohtĭy shi ohkam). Suspin.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
oftá (a ~) vb. ind. prez. 3 ofteáza
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
oftá vb. ind. prez. 1 sg. oftéz 3 sg. shi pl. ofteáza
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
OFTÁ vb. a suspina (Transilv.) a shioi (Transilv. shi Ban.) a (se) shushcai (prin Ban.) a shushni. (A ~ din adancul inimii.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
OFTA vb. a suspina (Transilv.) a shioi (Transilv. shi Ban.) a (se) shushcai (prin Ban.) a shushni. (A ~ din adincul inimii.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
verb (V201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
ofta, oftezverb
- 1. A scoate un oftat (in semn de dor de suparare de regret etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: suspina
- Era mihnire shi jale caci despre mine nu se shtia nimic; shi mama ofta cu amar inchidea ochii shi lacrimi incete i curgeau pe obrajii zbircitzi. SADOVEANU VI 116. DLRLC
- Ofta din adinc shi ishi ushura inima apasata k de o piatra de moara. VLAHUTZA O. A. 103. DLRLC
- Iar ea vorbind cu el in somn Oftind din greu suspina. EMINESCU O I 168. DLRLC
- Suna acoperishul ofteaza adierile vintului. SADOVEANU N. P. 257. DLRLC
- Vintul ofta tot mai adinc pe sub praguri. BOTEZ SHC. 70. DLRLC
-
- Nu flaminzesc Nu insetez Dar totuna ma oftez. GOROVEI C. 70. DLRLC
-
- A ofta dupa cineva (sau ceva) = a regreta mult pierderea cuiva (sau a ceva); a dori din tot sufletul pe cineva (sau ceva) a tanji dupa cineva (sau ceva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Toata ziulica ofta omul dupa o vorba mai dulce. CARAGIALE O. III 33. DLRLC
- Sa oftezi dupa ta fata. EMINESCU O. I 83. DLRLC
- Ofta dupa marimea shi vitejia trecuta a rominilor. BALCESCU O. I 319. DLRLC
-
-
etimologie:
- oft DEX '09 DEX '98