10 definiții pentru octet (formație, grup)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OCTÉT, octete, s. n., octeți, s. m. 1. S. n. Formație compusă din opt persoane (instrumentiști sau cântăreți) care execută împreună o lucrare muzicală; lucrare muzicală scrisă pentru această formație. 2. S. n. (Chim.) Ansamblu format din opt electroni în stratul periferic al unui atom. 3. S. m. (Inform.) Combinație de opt biți folosit pentru exprimarea capacității de memorie. – Din germ. Oktett, fr. octet.
octet sn [At: MARCOVICI, CH. 206 / Pl: ~e / E: ger Oktett, fr octet] 1 Formație alcătuită din opt voci sau din opt instrumente care execută împreună o compoziție muzicală. 2 Compoziție muzicală scrisă pentru acest ansamblu. 3 (Chm) Ansamblu format din opt electroni în stratul periferic al unui atom.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OCTÉT, octete, s. n. octeți, s. m. 1. S. n. Formație compusă din opt persoane (instrumentiști sau cântăreți) care execută împreună o lucrare muzicală; lucrare muzicală scrisă pentru această formație. 2. S. n. (Chim.) Ansamblu format din opt electroni în stratul periferic al unui atom. 3. S. m. (Inform.) Grup de opt biți folosit pentru exprimarea capacității de memorie. – Din germ. Oktett, fr. octet.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
OCTÉT, octete, s. n. Ansamblu compus din opt persoane (instrumentiști sau cîntăreți) care execută împreună o bucată muzicală; bucată muzicală scrisă pentru acest ansamblu.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
OCTÉT s.n. Piesă muzicală scrisă pentru opt instrumente (de coarde, de suflat sau de ambele feluri); ansamblu de opt instrumentiști. [Cf. it. otteto, germ. Oktett].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OCTÉT1 s. n. formație muzicală din opt interpreți; octuor. ◊ piesă muzicală pentru o astfel de formație. (< germ. Oktett, fr. octette)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
OCTÉT ~e n. 1) Ansamblu format din opt interpreți. 2) Compoziție muzicală pentru opt voci sau opt instrumente. 3) chim. Ansamblu de opt electroni aflat în stratul periferic al unui atom. /<germ. Oktett, fr. octet
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
octét2 (formație muzicală, grup de electroni) s. n., pl. octéte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
octét s. n., pl. octéte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
octet (octuor) (germ. Oktett; fr. octuor) 1. Ansamblu de opt interpreți (instrumentali sau vocali) reuniți într-o formație camerală unitară; instr. pot. aparține aceleiași familii (o. de coarde, o. de suflători) sau a unor familii diferite. 2. Lucrare muizicală scrisă anume pentru o. (1) având fiecare partida* proprie. (Ex. o. pentru cvartet* de coarde, cl., fag., corn și contrabas de Schubert; o. de coarde de Mendelsshon-Bartoldy, Enescu, Milhaud; o. de suflători de Stravinski).
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
octet, octetesubstantiv neutru
- 1. Formație compusă din opt persoane (instrumentiști sau cântăreți) care execută împreună o lucrare muzicală; lucrare muzicală scrisă pentru această formație. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: octuor
- 2. Ansamblu format din opt electroni în stratul periferic al unui atom. DEX '09 DEX '98
etimologie:
- Oktett DEX '09 DEX '98 DN
- octet DEX '09 DEX '98 MDN '00