21 de definitzii pentru obuz

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

OBÚZ obuze s. n. Proiectil de artilerie. [Pl. shi: (inv.) obuzuri] Din fr. obus.

OBÚZ obuze s. n. Proiectil de artilerie. [Pl. shi: (inv.) obuzuri] Din fr. obus.

obuz1 sn [At: M. COSTIN ap. GIDEI / V: (rar) oboz / Pl: ~uri / E: pn oboz rs обоз] 1 (Inv) Tabara militara inchisa incercuita de care pentru a fi mai bine aparata. 2 (Inv) Corp de oaste Si: oshtire. 3 (Mol; pan) Fiecare dintre cele doua alaiuri al mirelui shi al miresei care se formeaza la o nunta.

obuz2 sn [At: I. GOLESCU C. / V: (reg) ovuz (inv) ~a sf / S shi: ~us / Pl: ~e shi (inv) ~uri / E: fr obus] (Mil) 1 Proiectil de artilerie Si: bomba (inv) bumbara cumbara. 2 (Reg; if ovuz) Tun.

OBÚZ obuze s. n. Proiectil in general de forma cilindrica shi ogivala contzinind o incarcatura de exploziv (uneori substantze incendiare sau toxice etc.) shi care este aruncat spre obiectiv cu ajutorul unui obuzier sau tun; ghiulea. Gura obuzelor tzarina mushca. BENIUC V. 76. Au ramas... pogoane intregi de pamint nelucrat sterp de 18 ani rascolit de obuze asha cum au explodat. SAHIA N. 17.

OBÚZ s.n. Proiectil de fonta sau de otzel de forma cilindrica a carui explozie poate fi reglata. [Pl. ze zuri. / < fr. obus].

OBÚZ s. n. proiectil de artilerie. (< fr. obus)

OBÚZ ~e n. inv. Proiectil de artilerie. /<fr. obus

obuz n. projectil gaunos shi explozibil de forma cilindrica.

obuz n. corp de armata (NECULCE) arhaism conservat intr’o oratzie de nunta: cand s’or lovi obuzurile atunci s’or alege vitejiile POP. [Pol. OBOZ lagar].

2) *obúz n. pl. e (fr. obus d. germ. haubitze vechĭ haubnitze d. ceh. houtnice. V. hubitza). Ghĭulea cilindrica ratunzita la un capat incarcata cu gloantze saŭ facuta sa se sfarime pin exploziune shi cu care se incarcaŭ in ainte obuzierele ĭar azĭ tunurile obishnuite.

1) obúz n. pl. urĭ (pol. rut. obóz). Vechĭ. Tabara de razboĭ. Corp de armata (saŭ shi „armata”).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

obúz (obúze) s. n. Proiectil de artilerie. Fr. obus. Der. obuzier s. n. (gura de foc de artilerie) din fr. obusier.

obúz (obúzuri) s. n. 1. Campament tabara. 2. Fortza militara armata. Pol. rut. oboz (Tiktin). Sec. XVII inv. Der. obuznic s. m. (inv. sergent major de garnizoana).

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

obúz obúzuri s.n. (inv.) armata armie.

Intrare: obuz
obuz1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • obuz
  • obuzul
  • obuzu‑
plural
  • obuze
  • obuzele
genitiv-dativ singular
  • obuz
  • obuzului
plural
  • obuze
  • obuzelor
vocativ singular
plural
obuz2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • obuz
  • obuzul
  • obuzu‑
plural
  • obuzuri
  • obuzurile
genitiv-dativ singular
  • obuz
  • obuzului
plural
  • obuzuri
  • obuzurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

obuz, obuzesubstantiv neutru

  • 1. Proiectil de artilerie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Gura obuzelor tzarina mushca. BENIUC V. 76. DLRLC
    • format_quote Au ramas... pogoane intregi de pamint nelucrat sterp de 18 ani rascolit de obuze asha cum au explodat. SAHIA N. 17. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.