năsli [At: DOSOFTEI, V. S. noiembrie 120^r/20 / V: (înv) ~șli, (reg) nâsli / Pzi: ~lesc / E: slv насилити] 1 vi (Înv) A se strădui. 2 vz (Îrg)A dori. 3 vz (Îrg) A aspira la ceva. 4 vz A-și permite Si: a cuteza, a îndrăzni. 5 vrim (Înv) A-i veni ideea să...

NĂSLÍ, năslesc, vb. IV. Intranz. (Învechit) A năzui.

NĂSLÍ, năslesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A năzui. – Slav (v. sl. nasiliti „a sili”).

NĂSLI vb. (Mold.) 1. A (se) sili, a se strădui. Am năslit de am mărs într-adincul pustiei să găsesc vrun slujiioriu a lui D[u]mn[e]zău. DOSOFTEI, VS. Și-i munciia în tot chipul năslindu să le dea ce le veniia lor în cuget. PSEUDO-COSTIN, 18^r; cf. PSEUDO-COSTIN, 21^v. 2. A dori, a aspira (la ceva). Năslind cu dor, purceasă de să sui la muntele sv[î]nt. DOSOFTEI, VS. Tiranul cugeta și năslea deșearte. DOSOFTEI, VS. ♦ A îndrăzni, a cuteza. Năslesc de grăiesc ce le place Cu vicleșug să facă nepace. DOSOFTEI, PS. Porneala asupra svi[n]telor icoane ce au năslit... DOSOFTEI, VS. Variante: nășli (DOSOFTEI, VS). Etimologie: sl. nasiliti. Vezi și năslitură. CL opinti, păzi (2), p o a r ă (a p u n e ~).

nășli v vz năsli

nâsli v vz năsli

năslésc v. tr. (cp. cu vsl. nasiliti, a sili). Vechĭ. Năzuĭesc, doresc să. – Și în-.

NĂSLÍ vb. v. aspira, canoni, căzni, chinui, dori, forța, frământa, jindui, munci, năzui, necăji, osteni, pofti, pretinde, râvni, sforța, sili, strădui, tinde, trudi, ținti, urmări, visa, viza, zbate, zbuciuma.

năsli vb. v. ASPIRA. CANONI. CĂZNI. CHINUI. DORI. FORȚA. FRĂMÎNTA. JINDUI. MUNCI. NĂZUI. NECĂJI. OSTENI. POFTI. PRETINDE. RÎVNI. SFORȚA. SILI. STRĂDUI. TINDE. TRUDI. ȚINTI. URMĂRI. VISA. VIZA. ZBATE. ZBUCIUMA.

năslí (năslésc, năslít), vb. – A fi vorba, a-și propune. Sl. nasiliti „a obliga” (Tiktin). Sec. XVII, înv. – Der. năslitură, s. f. (pretenție); năsliciune, s. f. (intenție).