8 definiții pentru născoceală
Explicative DEX
NĂSCOCEÁLĂ, născoceli, s. f. Născocire. – Născoci + suf. -eală.
născoceală sf [At: C. PETRESCU, A. R. 17 / Pl: ~eli / E: născoci + -eală] (Rar) Născocire (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NĂSCOCEÁLĂ, născoceli, s. f. (Rar) Născocire. – Născoci + suf. -eală.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NĂSCOCEÁLĂ, născoceli, s. f. Născocire. Se înțelegeau toți... să-l pună pe goană cu tot soiul de născoceli poznașe. C. PETRESCU, A. R. 17.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
născoceálă s. f., g.-d. art. născocélii; pl. născocéli
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
născoceálă s. f., g.-d. art. născocélii; pl. născocéli
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Relaționale
NĂSCOCEÁLĂ s. v. minciună.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
NĂSCOCEALĂ s. invenție, minciună, născocire, născocitură, neadevăr, palavră, plăsmuire, poveste, scorneală, scornire, scornitură, (pop.) iscoditură, (înv.) basnă, băsnire, (fam.) balivernă, brașoavă, (fam. fig.) basm, gogoașă, tromboane (pl.). (Toate vorbele lui sînt simple ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F57) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
născoceală, născocelisubstantiv feminin
-
- Se înțelegeau toți... să-l pună pe goană cu tot soiul de născoceli poznașe. C. PETRESCU, A. R. 17. DLRLC
-
etimologie:
- Născoci + sufix -eală. DEX '98 DEX '09