opțiuni
  • info

7 definiții pentru năfrămioară

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NĂFRĂMIOÁRĂ, năfrămioare, s. f. (Rar) Diminutiv al lui năframă; năfrămiță, năfrămuță. – Năframă + suf. -ioară.

năfrămioară sf [At: MAT. FOLK. I, 106 / V: maramioară, mărămioară / Pl: ~re / E: năframă + -ioară] 1-6 (Reg; șhp) Năframă (1-3) (mică) Si: (reg) năfrămea (1-6), năfrămiță (1-6), (Mar) năfrămucă (1-6), năfrămuță (1-6).

NĂFRĂMIOÁRĂ, năfrămioare, s. f. Diminutiv al lui năframă; năfrămiță, năfrămuță. – Năframă + suf. -ioară.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

năfrămioáră (rar) (nă-fră-mioa-) s. f., g.-d. art. năfrămioárei; pl. năfrămioáre

năfrămioáră s. f. (sil. -fră-mioa-), g.-d. art. năfrămioárei; pl. năfrămioáre

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NĂFRĂMIOÁRĂ s. v. năfrămuță.

năfrămioară s. v. NĂFRĂMUȚĂ.

Intrare: năfrămioară
năfrămioară substantiv feminin
  • silabație: nă-fră-mioa-ră info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năfrămioară
  • năfrămioara
plural
  • năfrămioare
  • năfrămioarele
genitiv-dativ singular
  • năfrămioare
  • năfrămioarei
plural
  • năfrămioare
  • năfrămioarelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

năfrămioară, năfrămioaresubstantiv feminin

etimologie:
  • Năframă + sufix -ioară. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.