7 definiții pentru noruleț

Explicative DEX

NORULÉȚ, noruleți, s. m. Norișor. – Nor + suf. -uleț.

NORULÉȚ, noruleți, s. m. Norișor. – Nor + suf. -uleț.

noruleț sm [At: POLIZU / Pl: ~i / E: nor1 + -uleț] 1-2 (Șhp) Norișor (1-2).

NORULÉȚ, noruleți, s. m. Norișor. Din copitele cailor se ridicau noruleți de praf. SANDU-ALDEA, U. P. 175.

Ortografice DOOM

noruléț s. m., pl. noruléți

noruléț s. m., pl. noruléți

Relaționale

NORULÉȚ s. v. norișor.

NORULEȚ s. (MET.) norișor, noruț, nouraș, (pop.) nourel.

Intrare: noruleț
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • noruleț
  • norulețul
  • norulețu‑
plural
  • noruleți
  • noruleții
genitiv-dativ singular
  • noruleț
  • norulețului
plural
  • noruleți
  • noruleților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

noruleț, norulețisubstantiv masculin

  • 1. Norișor, noruț, nouraș, nourel. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Din copitele cailor se ridicau noruleți de praf. SANDU-ALDEA, U. P. 175. DLRLC
etimologie:
  • Nor + sufix -uleț. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „noruleț

Visit YouGlish.com