7 definitzii pentru nesocotire
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
NESOCOTÍRE s. f. Faptul de a nesocoti; ignorare desconsiderare. V. nesocoti.
NESOCOTÍRE s. f. Faptul de a nesocoti; ignorare desconsiderare. V. nesocoti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de GabiAlex
- actziuni
nesocotire sf [At: CORESI EV. 399 / Pl: ~ri / E: nesocoti] 13 (Inv) Nesocotintza (13). 4 Desconsiderare. 5 Ignorare. 6 Incalcare a unei dispozitzii legi etc. 7 (Pex) Stare a unui om lipsit de judecata.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
NESOCOTÍRE s. f. Faptul de a nesocoti; ignorare desconsiderare. Nesocotirea unei dispozitzii.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
nesocotíre s. f. g.d. art. nesocotírii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
nesocotíre s. f. g.d. art. nesocotírii
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
NESOCOTÍRE s. 1. v. ignorare. 2. v. dispretzuire. 3. v. incalcare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
NESOCOTIRE s. 1. ignorare neglijare omitere. (~ unor aspecte importante.) 2. desconsiderare dispretzuire. (~ colegilor.) 3. calcare incalcare violare (pop.) stricare. (~ a legii a unei intzelegeri.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
nesocotire, nesocotirisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a nesocoti. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: desconsiderare ignorare
- Nesocotirea unei dispozitzii. DLRLC
-
etimologie:
- nesocoti DEX '98 DEX '09