7 definitzii pentru neispravit (s.m.)

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

NEISPRAVÍT A neispravitzi te adj. s. m. shi f. 1. Adj. Care este lasat neterminat care nu are capat sau sfarshit. 2. Adj. s. m. shi f. (Persoana) care nu are nicio situatzie niciun rost care este fara capatai de nimic; (om) incapabil. Pref. ne + ispravit.

neispravit ~a [At: CORESI EV. 6 / Pl: ~itzi ~e / E: ne + ispravit] 12 a Neterminat (12). 3 a Care nu are capat sau sfarshit. 45 smf a (Persoana) care nu are nici o situatzie nici un rost. 67 smf a (Om) incapabil.

NEISPRAVÍT A neispravitzi te adj. s. m. shi f. 1. Adj. Care este lasat neterminat care nu are capat sau sfarshit. 2. Adj. s. m. shi f. (Persoana) care nu are nici o situatzie nici un rost care este fara capatai de nimic; (om) incapabil. Ne + ispravit.

NEISPRAVÍT A neispravitzi te adj. 1. Care nu este ispravit care este lasat neterminat. Se smunci de jos shi strinse brusc mina lui Radu Comsha. Facu un gest neispravit de imbratzishare. C. PETRESCU I. II 19. Na mai avut mijloace sashi procure material shi a fost silit sashi lase capodopera neispravita fara bratze. CARAGIALE O. VII 433. Aspru rece suna cintul cel etern neispravit. EMINESCU O. I 158. ♦ Care nu se termina niciodata care nare capat sau sfirshit; infinit. 2. (Despre oameni) Lipsit de calitatzi de pregatire; incapabil. (Substantivat) Ce se poate face cu un neispravit? SADOVEANU A. L. 170.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

!neispravít adj. m. s. m. pl. neispravítzi; adj. f. s. f. neispravíta pl. neispravíte

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

NEISPRAVÍT adj. s. 1. adj. v. neterminat. 2. adj. s. v. incapabil.

NEISPRAVIT adj. s. 1. adj. neterminat. (O treaba ~.) 2. adj. s. ignorant incapabil incompetent necapabil nechemat necompetent nepregatit nepriceput neshtiutor prost (fam.) ageamiu. (Un meseriash ~.)

Intrare: neispravit (s.m.)
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • neispravit
  • neispravitul
  • neispravitu‑
plural
  • neispravitzi
  • neispravitzii
genitiv-dativ singular
  • neispravit
  • neispravitului
plural
  • neispravitzi
  • neispravitzilor
vocativ singular
  • neispravitule
  • neispravite
plural
  • neispravitzilor
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

neispravita, neispravitesubstantiv feminin
neispravit, neispravitzisubstantiv masculin

  • 1. Persoana care nu are nicio situatzie niciun rost care este fara capatai de nimic; om incapabil. DEX '09 DLRLC
    sinonime: incapabil
    • format_quote Ce se poate face cu un neispravit? SADOVEANU A. L. 170. DLRLC
etimologie:
  • Prefix ne + ispravit. DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.