11 definiții pentru negociație
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
NEGOCIÁȚIE, negociații, s. f. (Înv.) Negociere. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. négociation.
NEGOCIÁȚIE, negociații, s. f. (Înv.) Negociere. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. négociation.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
negociație sf [At: AR (1829), 361/8 / P: ~ci-a~ / V: ~goți~, ~iune, ~țiațiune / Pl: ~ii / E: fr négociation] (Înv) Negociere (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
negociațiune sf vz negociație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
negoțiație sf vz negociație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
negoțiațiune sf vz negociație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
negociați(un)e f. 1. acțiunea de a negocia afaceri publice; 2. afacere ce se negociază.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*negociațiúne f. (fr. négociation). Acțiunea de a negocia. Afacere care se negociază: fericită negociațiune. – Și -ație și -iére.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
negociáție (înv.) (-ci-a-ți-e) s. f., art. negociáția (-ți-a), g.-d. art. negociáției; pl. negociáții, art. negociáțiile (-ți-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
negociáție s. f. (sil. -ci-a-ți-e), art. negociáția (sil. -ți-a), g.-d. art. negociáției; pl. negociáții, art. negociáțiile (sil. -ți-i-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
NEGOCIÁȚIE s. v. negociere.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
negociație s. v. NEGOCIERE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: -ci-a-ți-e
| substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
negociație, negociațiisubstantiv feminin
- 1. Negociere. DEX '09 DEX '98sinonime: negociere
etimologie:
- négociation DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.