8 definitzii pentru necontestabil
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
NECONTESTÁBIL A necontestabili e adj. (Rar) Incontestabil. Pref. ne + contestabil.
necontestabil ~a a [At: DEX2 / Pl: ~i ~e / E: ne + contestabil] Incontestabil.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
NECONTESTÁBIL A necontestabili e adj. (Rar) Incontestabil. Ne + contestabil.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de cornel
- actziuni
necontestabil a. ce nu poate fi contestat: adevar necontestabil.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
incontestábil a adj. (d. contestabil; fr. able). Care nu poate fi contestat: adevar incontestabil. Adv. In mod incontestabil.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
necontestábil adj. m. pl. necontestábili; f. sg. necontestábila pl. necontestábile
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
NECONTESTÁBIL adj. v. categoric.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
NECONTESTABIL adj. categoric cert evident incontestabil indiscutabil necontestat nediscutabil neindoielnic neindoios netagaduit sigur vadit (livr.) indubitabil peremptoriu. (A manifestat o superioritate ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
necontestabil, necontestabilaadjectiv
- 1. Categoric, incontestabil. DEX '09 DEX '98sinonime: categoric incontestabil
etimologie:
- Prefix ne + contestabil. DEX '09