11 definiții pentru nebiruit
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
NEBIRUÍT, -Ă, nebiruiți, -te, adj. Care nu este sau nu poate fi biruit; invincibil. – Pref ne- + biruit.
nebiruit, ~ă a [At: N. COSTIN, ap. LET. II, 28/14 / Pl: ~iți, ~e / E: ne- + biruit] 1 Care nu este biruit. 2 Care nu poate fi biruit Si: invincibil. 3 (Fig) Care nu poate fi stăpânit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NEBIRUÍT, -Ă, nebiruiți, -te, adj. Care nu este sau nu poate fi biruit; invincibil. – Ne- + biruit.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cornel
- acțiuni
NEBIRUÍT, -Ă, nebiruiți, -te, adj. Care nu este sau nu poate fi biruit; neînvins, invincibil. Nebiruit e brațul tău. COȘBUC, P. I 257. Domnul Ștefan cel vestit, Domnul cel nebiruit! ALECSANDRI, P. III 161.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NEBIRUÍT ~tă (~ți, ~te) (negativ de la biruit): De ~ care nu poate fi biruit; de neînvins. /ne- + biruit
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
nebiruit a. neînvins.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nebiruít, -ă adj. Neînvins.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
nebiruít adj. m., pl. nebiruíți; f. nebiruítă, pl. nebiruíte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
nebiruít adj. m., pl. nebiruíți; f. sg. nebiruítă, pl. nebiruíte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
NEBIRUÍT adj. v. imbatabil.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
NEBIRUIT adj. imbatabil, invincibil, nebătut, neînfrînt, neînvins, (înv.) nefrînt. (Un sportiv ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
nebiruit, nebiruităadjectiv
- 1. Care nu este sau nu poate fi biruit. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: imbatabil invincibil neînvins
- Nebiruit e brațul tău. COȘBUC, P. I 257. DLRLC
- Domnul Ștefan cel vestit, Domnul cel nebiruit! ALECSANDRI, P. III 161. DLRLC
-
etimologie:
- Pref ne- + biruit. DEX '09