9 definiții pentru nadpis
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
NÁDPIS, nadpisuri, s. n. (Înv.) Rezoluție, apostilă (pusă pe o cerere). [Var.: nátpis s. n.] – Din rus. nadpis.
NÁDPIS, nadpisuri, s. n. (Înv.) Rezoluție, apostilă (pusă pe o cerere). [Var.: nátpis s. n.] – Din rus. nadpis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de romac
- acțiuni
nadpis sn [At: NEGRUZZI, S. I, 280 / V: nat~ / Pl: ~uri / E: rs надпись] (Rsî) Rezoluție pusă pe o cerere Si: apostilă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NÁDPIS, nadpisuri, s. n. (Învechit) Rezoluție, apostilă. Lupu Balș le întoarse jalba cu nadpis zicînd că obiceiul pămîntului poate sluji de lege. NEGRUZZI, S. I 280. – Variantă: nátpis (ALECSANDRI, T. 563) s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NÁTPIS s. n. v. nadpis.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
NÁTPIS s. n. v. nadpis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cornel
- acțiuni
NÁTPIS s. n. v. nadpis.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
nádpis (înv.) s. n., pl. nádpisuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
nádpis s. n., pl. nádpisuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
NÁDPIS s. v. apostilă, rezoluție.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
nadpis s. v. APOSTILĂ. REZOLUȚIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
nadpís (nádpisuri), s. n. – Apostilă, rezoluție. Rus. nadpis (Tiktin). Sec. XIX, înv.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
nadpis, nadpisurisubstantiv neutru
-
- Lupu Balș le întoarse jalba cu nadpis zicînd că obiceiul pămîntului poate sluji de lege. NEGRUZZI, S. I 280. DLRLC
-
etimologie:
- nadpis DEX '98 DEX '09