opțiuni
  • info

7 definiții pentru mânuire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MÂNUÍRE, mânuiri, s. f. Acțiunea de a mânui și rezultatul ei. [Pr.: -nu-i-] – V. mânui.

MÂNUÍRE, mânuiri, s. f. Acțiunea de a mânui și rezultatul ei. [Pr.: -nu-i-] – V. mânui.

mânuire sf [At: POLIZU / V: (reg) măn~ / Pl: (rar) ~ri / E: mânui] 1 Utilizare pricepută a unui instrument, a unei unelte, a unei arme etc., cu ajutorul mâinilor. 2 Manevrare (1). 3 Folosire. 4 Manipulare (5). 5 (îs) ~ de bani (sau de fonduri) Administrare. 6 (Îas) Ținere a unei gestiuni publice. 7 (Rar) Conducere a unui animal, a unui vehicul etc.

MÎNUÍRE, mînuiri, s. f. Acțiunea de a mînui. Cînd a ajuns băiatul la vreo șase anișori, împăratul a-nsărcinat pe un curtean de credință să-l învețe mînuirea armelor. CARAGIALE, P. 106. Scene în care sălbăticia și gravitatea subiectelor reclamă oarecare asprime în mînuirea daltei. ODOBESCU, S. III 75. ◊ (Mil.) Mînuiri de armă = exerciții de întrebuințare a armei.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mânuíre s. f., g.-d. art. mânuírii; pl. mânuíri

mânuíre s. f., g.-d. art. mânuírii; pl. mânuíri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MÂNUÍRE s. v. manevrare.

MÎNUIRE s. manevrare, manevră, manipulare, (rar) manipulație. (~ unui sistem tehnic.)

Intrare: mânuire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mânuire
  • mânuirea
plural
  • mânuiri
  • mânuirile
genitiv-dativ singular
  • mânuiri
  • mânuirii
plural
  • mânuiri
  • mânuirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mânuire, mânuirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a mânui și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: manevrare manevră manipulare manipulație
    • format_quote Cînd a ajuns băiatul la vreo șase anișori, împăratul a-nsărcinat pe un curtean de credință să-l învețe mînuirea armelor. CARAGIALE, P. 106. DLRLC
    • format_quote Scene în care sălbăticia și gravitatea subiectelor reclamă oarecare asprime în mînuirea daltei. ODOBESCU, S. III 75. DLRLC
    • 1.1. (termen) militar Mânuiri de armă = exerciții de întrebuințare a armei. DLRLC
etimologie:
  • vezi mânui DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.