11 definiții pentru mutat (s.n.)
din care- explicative DEX (5)
- ortografice DOOM (2)
- relaționale (4)
Explicative DEX
MUTÁT, mutaturi, s. n. Mutare. – V. muta.
MUTÁT, mutaturi, s. n. Mutare. – V. muta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
mutat1 sn [At: PSALT. 248 / Pl: ~uri / E: muta] 1 Pornire. 2 Deplasare. 3 Transferare. 4 (Înv) Emigrare. 5 (Înv) Exil. 6-8 Mutare (6-7, 15). 9 (Înv) Adăpost. 10 (Înv) Locuință. 11 (Fig; înv; cu determinări ca: „din viață”, „de la ceste pământești”, „dintre cei vii” etc.) Moarte (1). 12-15 Mutare (17-20). 16 (Înv; pgn) Transformare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MUTÁT, (rar) mutaturi, s. n. Schimbare de locuință sau de domiciliu, mutare. Două muiaturi prăpădesc mai rău ca focul. BASSARABESCU, la TDRG. Să te ferească pronia de foc, de cutremur, de înec și de mutat. CARAGIALE, O. VII 159.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mutat n. acțiunea de a se muta.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mutát m. Vechĭ. Om mutat (venetic). S. n., pl. urĭ. Sălaș, așezămînt. Azĭ. Acțiunea de a saŭ de a te muta.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
mutát s. n., pl. mutáturi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mutát s. n., pl. mutáturi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Relaționale
MUTÁT s. v. mutare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MUTÁT s. v. adăpost, așezare, casă, cămin, domiciliu, locuință, sălaș.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MUTAT s. mutare, permutare, permutație, strămutare, strămutat, transfer, transferare. (~ lui cu serviciul la...)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mutat s. v. ADĂPOST. AȘEZARE. CASĂ. CĂMIN. DOMICILIU. LOCUINȚĂ. SĂLAȘ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
mutat, mutaturisubstantiv neutru
- 1. Acțiunea de a (se) muta; schimbare de locuință sau de domiciliu. DEX '09 DLRLCsinonime: mutare
- Două mutaturi prăpădesc mai rău ca focul. BASSARABESCU, la TDRG. DLRLC
- Să te ferească pronia de foc, de cutremur, de înec și de mutat. CARAGIALE, O. VII 159. DLRLC
-
etimologie:
- muta. DEX '09