17 definitzii pentru domiciliu
din care- explicative (10)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
- argou (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DOMICÍLIU domicilii s. n. Casa sau locul unde locuieshte cineva in mod statornic; locuintza. Din lat. domicilium fr. domicile.
DOMICÍLIU domicilii s. n. Casa sau locul unde locuieshte cineva in mod statornic; locuintza. Din lat. domicilium fr. domicile.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
domicíliu sn [At: CARAGIALE T. II 9 / V: (rar) ~cíl (ivr) ~mitzíl / Pl: ~lii / E: lat domicilium] 1 Casa sau loc unde cineva locuieshte permanent. 2 (Jur) Loc unde cineva avandushi locuintza principala este tzinut in evidentza de autoritatzi shi ishi exercita drepturile cetatzeneshti.[1] modificata
- In original pluralul incorect acc.: ~líi — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DOMICÍLIU domicilii s. n. Casa in care locuieshte cineva in mod statornic; locuintza. Hai intra ici la casa unde mie domiciliul. SADOVEANU P. M. 184. Nui pria aerul capitalei nici noul domiciliu cocotzat la al doilea etaj fara curte shi fara gradina. C. PETRESCU C. V. 84. Peste citeva zile sper sa ne ashezam in noul domiciliu din piatza. CARAGIALE O. VII 55. ◊ Loc. adv. La domiciliu = la locuintza acasa. Ashteptzi cu ochii intralta parte sa tzi se trimeata in plic inchis la domiciliu cota cuvenita. CAMIL PETRESCU T. I 269.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DOMICÍLIU s.n. Loc casa unde locuieshte in mod stabil cineva. [Pron. liu pl. i. / cf. fr. domicile lat. domicilium].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DOMICÍLIU s. n. 1. loc casa unde cineva locuieshte in mod stabil. 2. (astrol.) tron1(3) nocturn al unei planete. (< lat. domicilium fr. domicile)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
DOMICÍLIU ~i n. Loc in care locuieshte cineva in permanentza shi in mod legal. [Sil. ciliu] /<lat. domicilium fr. domicile
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
domiciliu n. locul unde cineva rezida de obiceiu: domiciliul e inviolabil.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
* domicíliŭ n. (lat. domicilium). Locuintza sediŭ. Domiciliŭ politic locu unde votezĭ p. camera senat orĭ comuna. Domiciliŭ real locu undetzĭ aĭ casa shi interesele.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
domicíl sn vz domiciliu
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
domitzíl sn vz domiciliu
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
domicíliu [liu pron. lĭu] s. n. art. domicíliul; pl. domicílii art. domicíliile (lii)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
domicíliu s. n. [liu pron. liu] art. domicíliul; pl. domicílii art. domicíliile (sil. lii)
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
domiciliu lii.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
DOMICÍLIU s. v. locuintza.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DOMICILIU s. adapost ashezare casa camin locuintza salash (reg.) salashna (Transilv. Ban. shi Bucov.) cortel (inv.) locash mutare mutat odaie sat salashluintza salashluire shedere shezamint shezut (fig.) birlog cuib culcush. (X ishi are ~ la...)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a schimba diagrama / domiciliul (cuiva) expr. (intl.) a aresta a inchide (pe cineva).
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
individ suspect shi fara domiciliu expr. (glum. inv.) student.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
- pronuntzie: domicilĭu
substantiv neutru (N53) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
domiciliu, domiciliisubstantiv neutru
- 1. Casa sau locul unde locuieshte cineva in mod statornic. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: locuintza
- Hai intra ici la casa unde mie domiciliul. SADOVEANU P. M. 184. DLRLC
- Nui pria aerul capitalei nici noul domiciliu cocotzat la al doilea etaj fara curte shi fara gradina. C. PETRESCU C. V. 84. DLRLC
- Peste citeva zile sper sa ne ashezam in noul domiciliu din piatza. CARAGIALE O. VII 55. DLRLC
- La domiciliu = la locuintza. DLRLCsinonime: acasa
- Ashteptzi cu ochii intralta parte sa tzi se trimeata in plic inchis la domiciliu cota cuvenita. CAMIL PETRESCU T. I 269. DLRLC
-
-
-
etimologie:
- domicilium DEX '09 DEX '98 DN
- domicile DEX '09 DEX '98 DN