13 definitzii pentru musti (vb.)
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relatzionale (4)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
MUSTÍ pers. 3 musteshte vb. IV. 1. (Despre lichide) A se ivi (din abundentza) a ieshi la suprafatza imbiband totul. 2. A fi plin de seva sau de alt lichid. Din must.
musti [At: (a. 1749). GCR II 45/27 / Pzi: ~tesc / E: must] 1 vt A zdrobi strugurii pentru a stoarce mustul (1) Si: a mustui (1) (reg) a mujdi2. 2 vi (D. seva) A curge din abundentza. 3 vi (D. seva) A se intinde imbiband ceva. 4 vi (D. lichide) A ieshi la suprafatza din corpul sau din obiectul imbibat Si: (reg) a bushni. 5 vi (Nob; d. zapada) A se topi cate putzin scurganduse. 6 vi (D. bube rani) A secreta un lichid Si: a supura. 7 vi (Reg; d. rauri) A se umfla. 8 vi (D. materii shi obiecte care absorb sau retzin lichidele) A fi imbibat de un lichid care tzashneshte la apasare Si: (reg) a chifti. 9 vi (D. bube rani) A fi plin de lichid. 10 vi (Reg; d. gunoiul vitelor) A fi imbibat de must (17). 11 vr (Pex; d. pielea de pe picioarele oamenilor sau ale animalelor) A se infecta din cauza mustului (17). 12 vr (Reg) A fermenta a dospi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MUSTÍ pers. 3 musteshte vb. IV. 1. (Despre lichide) A se ivi (din abundentza) a ieshi la suprafatza. 2. A fi plin de seva sau de alt lichid; a fi imbibat. Din must.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de RACAI
- actziuni
MUSTÍ mustesc vb. IV. Intranz. 1. (Despre lichide) A se intinde imbibind a se ivi incet peste tot. Se simtzea seva primaverii mustind proaspata in fiecare crengutza shi in firul marunt de minta. C. PETRESCU A. 48. [Vitzele] erau retezate de la pamint shi puterea li se scurgea mustea din coarde k din vine taiate. DUMITRIU N. 249. Sintetzi totzi dintrun sat? Ma rog din toate partzile pe unde musteshte pacura. POPA V. 252. 2. A fi plin de seva sau de alt lichid; a fi imbibat. Pamintul inca negruvioriu shi gol sub care musteau semintzele. C. PETRESCU I. II 166. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «de») Vine caldura pamintul musteshte de apa. MIHALE O. 300.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
A MUSTÍ ~éshte intranz. 1) (despre lichide) A ieshi in cantitate mare la suprafatza dintro materie imbibata; a aparea la suprafatza din abundentza. 2) (despre materii corpuri etc.) A fi imbibat pana la refuz cu un lichid (care la apasare iese la suprafatza); a fi suprasaturat cu un lichid. 3) A contzine mult must multa seva. /Din must
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
mustì v. a stoarce strugurii.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
mustésc v. tr. (d. must). Munt. Olt. Zdrobesc struguriĭ (mustuĭesc) cu mustuitoru k sa ĭasa mustu. V. intr. Cresc ma unflu vorbind de riurĭ: Oltu musteshte. Chiftesc: nisipuĭ mustea supt opincĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
mustí (a ~) vb. ind. prez. 3 sg. mustéshte imperf. 3 sg. musteá; conj. prez. 3 sa musteásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
mustí vb. ind. prez. 3 sg. mustéshte imperf. 3 sg. musteá; conj. prez. 3 sg. shi pl. musteásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
MUSTÍ vb. 1. a mustui (reg.) a mujdi. (A ~ strugurii.) 2. a zemui. (Branza de vaca proaspata ~.) 3. (reg.) a bushni a chifti a smarci. (Apa ~ din sol.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
MUSTÍ vb. v. curge puroia supura.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
MUSTI vb. 1. a mustui (reg.) a mujdi. (A ~ strugurii.) 2. a zemui. (Brinza de vaca proaspata ~.) 3. (reg.) a bushni a chifti a smirci. (Apa ~ din sol.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
musti vb. v. CURGE. PUROIA. SUPURA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
verb (V401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
mustiverb
- 1. (Despre lichide) A se ivi (din abundentza) a ieshi la suprafatza imbiband totul. DEX '09 DLRLC
- Se simtzea seva primaverii mustind proaspata in fiecare crengutza shi in firul marunt de minta. C. PETRESCU A. 48. DLRLC
- [Vitzele] erau retezate de la pamint shi puterea li se scurgea mustea din coarde k din vine taiate. DUMITRIU N. 249. DLRLC
- Sintetzi totzi dintrun sat?... Ma rog din toate partzile pe unde musteshte pacura. POPA V. 252. DLRLC
-
- 2. A fi plin de seva sau de alt lichid. DEX '09 DLRLC
- Pamintul inca negruvioriu shi gol sub care musteau semintzele. C. PETRESCU I. II 166. DLRLC
- Vine caldura pamintul musteshte de apa. MIHALE O. 300. DLRLC
-
etimologie:
- must DEX '98 DEX '09