9 definitzii pentru mortificare
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
MORTIFICÁRE mortificari s. f. Actziunea de a (se) mortifica shi rezultatul ei; chinuire torturare. V. mortifica.
mortificare sf [At: NEGULICI / Pl: ~cari / E: mortifica] (Idt) Chinuire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MORTIFICÁRE mortificari s. f. Actziunea de a mortifica shi rezultatul ei; chinuire torturare. V. mortifica.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
MORTIFICÁRE mortificari s. f. Actziunea de a mortifica; chinuire torturare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MORTIFICÁRE s.f. Actziunea de a (se) mortifica shi rezultatul ei; chinuire torturare; moarte a tzesuturilor; mortificatzie; cangrena. [< mortifica].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
*mortificatziúne f. (lat. mortificátio ónis). Actziunea de a mortifica. SHi átzie shi áre.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
mortificáre (rar) s. f. g.d. art. mortificắrii; pl. mortificắri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
mortificáre s. f. g.d. art. mortificarii; pl. mortificari
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
MORTIFICÁRE s. v. cangrenare necrozare putrezire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
mortificare, mortificarisubstantiv feminin
- 1. Actziunea de a (se) mortifica shi rezultatul ei. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:
- mortifica DEX '09 DEX '98 DN