23 de definitzii pentru mort (s.m.)
din care- explicative (4)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
- enciclopedice (4)
- argou (11)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
MORT MOÁRTA mortzi moarte adj. s. m. shi f. I. Adj. 1. (Despre fiintze) Care nu mai traieshte care a murit. ◊ Expr. A se face mort in papushoi sau (substantivat) a face pe mortul in papushoi = a se face k nu shtie nimic a simula nevinovatzia a face pe prostul. A o lasa moarta (in papushoi) = a lasa o chestiune incurcata a renuntza la ceva. A fi mort fara (sau dupa) cineva sau ceva = a nu putea trai fara cineva sau ceva a fi indragostit de cineva sau de ceva; a tzine mult la cineva sau la ceva. A fi mai mult mort (decat viu) = a fi istovit epuizat (de boala de frica etc.). Nici mort sau morttaiat = (in constructzii negative) cu niciun pretz sub niciun motiv in niciun caz. Mortcopt = cu orice pretz neconditzionat neaparat; vrandnevrand cu chiu cu vai. A umbla (sau a se tzine) mort dupa... = a) a lupta a se zbate pentru a obtzine ceva; b) ashi manifesta dragostea fatza de cineva straduinduse sa fie mereu in preajma lui. A fi beat mort (sau mort de beat) = a fi foarte beat. ♦ Limba moarta = limba care nu mai este vorbita din motive de ordin istoric vorbitorii ei disparand in timp sau suferind transformari radicale. Inventar mort = totalitatea uneltelor a mashinilor a mijloacelor de transport care apartzin unei gospodarii sau unei intreprinderi. Timp mort = lipsa de activitate a fortzelor de munca sau a mashinilor; intrerupere neprevazuta a muncii. Unghi mort = unghi care nu poate fi atins de un proiectil lansat dintro gura de foc deoarece nu se poate realiza o traiectorie corespunzatoare sau din cauza interpunerii unor obstacole pe traiectorie. Punct mort = pozitzie a unui mecanism bielamanivela care corespunde momentului cand biela shi manivela au axele in prelungire sau suprapuse. (Expr.) A ajunge la un (sau intrun) punct mort = a ajunge la un impas in imposibilitate de a gasi o solutzie. Linie moarta = linie de cale ferata care serveshte numai pentru garare. (Expr.) A fi (sau a se afla a trece) pe linie moarta = a nu mai juca un rol de seama a fi inlaturat dintrun post de raspundere. Fiermort = fier de calitate inferioara. ♦ (Fam.; despre aparate motoare etc.) Care nu mai functzioneaza. 2. (Despre partzi ale corpului) Cu functziile vitale pierdute; paralizat intzepenit. ◊ (Pop.) Carne (sau piele) moarta = carne sau piele care se formeaza deasupra ranilor shi prin care nu trec ramificatziile nervoase. 3. (Despre plante) Uscat veshted. 4. Fig. (Despre lucruri) Fara viatza neinsufletzit; nemishcat incremenit. ♦ Lipsit de zgomot de activitate de viatza; linishtit. ♦ (Despre culori nuantze) Fara stralucire; shters. II. S. m. shi f. Persoana care a murit defunct decedat; trupul neinsufletzit al unei persoane ashezat in coshciug sau inmormantat. ◊ Expr. Mortul de la groapa nu se mai intoarce se spune despre un lucru pierdut definitiv despre ceva care nu mai poate fi indreptat. Apa mortzilor = fata morgana. A scula (sau a trezi a deshtepta) shi mortzii (sau din mortzi) se spune despre zgomote sau surse de zgomote foarte intense shi stridente. A umbla (sau a merge) k dupa mort = a merge foarte incet. K la mort = (in legatura cu verbe k „a se aduna” „a veni”) in numar (foarte) mare. Lat. mortuus.
MORT MOÁRTA mortzi moarte adj. s. m. shi f. I. Adj. 1. (Despre fiintze) Care nu mai traieshte care a murit. ◊ Expr. A se face mort in papushoi sau (substantivat) a face pe mortul in papushoi = a se face k nu shtie nimic a simula nevinovatzia a face pe prostul. A o lasa moarta (in papushoi) = a lasa o chestiune incurcata a renuntza la ceva. A fi mort fara (sau dupa) cineva sau ceva = a nu putea trai fara cineva sau ceva a fi indragostit de cineva sau de ceva; a tzine mult la cineva sau la ceva. A fi mai mult mort (decat viu) = a fi istovit epuizat (de boala de frica etc.). Nici mort sau morttaiat = (in constructzii negative) cu nici un pretz sub nici un motiv in nici un caz. Mortcopt = cu orice pretz neconditzionat neaparat; vrandnevrand cu chiu cu vai. A umbla (sau a se tzine) mort dupa... = a) a lupta a se zbate pentru a obtzine ceva; b) ashi manifesta dragostea fatza de cineva straduinduse sa fie mereu in preajma lui. A fi beat mort (sau mort de beat) = a fi foarte beat. ♦ Limba moarta = limba care a incetat sa fie invatzata k limba materna. Inventar mort = totalitatea uneltelor a mashinilor a mijloacelor de transport care apartzin unei gospodarii sau unei intreprinderi. Timp mort = lipsa de activitate a fortzelor de munca sau a mashinilor; intrerupere neprevazuta a muncii. Unghi mort = loc de pe traiectoria unei arme de foc care nui poate atinge proiectilul. Punct mort = pozitzie a unui mecanism bielamanivela care corespunde momentului cand biela shi manivela au axele in prelungire sau suprapuse. (Expr.) A ajunge la un (sau intrun) punct mort = a ajunge la un impas in imposibilitate de a gasi o solutzie. Linie moarta = linie de cale ferata care serveshte numai pentru garare. (Expr.) A fi (sau a se afla a trece) pe linie moarta = a nu mai juca un rol de seama a fi inlaturat dintrun post de raspundere. Fier mort = fier de calitate inferioara. ♦ (Fam.; despre aparate motoare etc.) Care nu mai functzioneaza. 2. (Despre partzi ale corpului) Cu functziile vitale pierdute; paralizat intzepenit. ◊ (Pop.) Carne (sau piele) moarta = carne sau piele care se formeaza deasupra ranilor shi prin care nu trec ramificatziile nervoase. 3. (Despre plante) Uscat veshted. 4. Fig. (Despre lucruri) Fara viatza neinsufletzit; nemishcat incremenit. ♦ Lipsit de zgomot de activitate de viatza; linishtit. ♦ (Despre culori nuantze) Fara stralucire; shters. II. S. m. shi f. Persoana care a murit defunct decedat; trupul neinsufletzit al unei persoane ashezat in coshciug sau inmormantat. ◊ Expr. Mortul de la groapa nu se mai intoarce se spune despre un lucru pierdut definitiv despre ceva care nu mai poate fi indreptat. Apa mortzilor = fata morgana v. morgana. A scula (sau a trezi a deshtepta) shi mortzii (sau din mortzi) se spune despre zgomote sau surse de zgomote foarte intense shi stridente. A umbla (sau a merge) k dupa mort = a merge foarte incet. K la mort = (in legatura cu verbe k „a se aduna” „a veni”) in numar (foarte) mare. Lat. mortuus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
MORT2 ~tzi m. Persoana care a murit; raposat; decedat; defunct. /<lat. mortuus
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
mort a. 1. care a incetat din vieatza; 2. fig. care a pierdut activitatea animatziunea sa: industrie moarta; limba moarta care nu se mai vorbeshte k latina. [Lat. MORTUUS]. ║ m. cel ce a incetat din vieatza: a ingropa un mort.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
mort adj. m. s. m. pl. mortzi; adj. f. s. f. moárta pl. moárte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
mort adj. m. s. m. pl. mortzi; f. sg. moárta pl. moárte
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
MORT adj. s. 1. adj. s. decedat defunct disparut raposat (livr.) repauzat (in limbajul bisericesc pop. shi eufemistic) pierdut (inv. shi pop.) pierit (inv.) pristavit savirshit. (~ era un om in virsta.) 2. adj. inert neinsufletzit nemishcat rece tzeapan. (La gasit ~.) 3. adj. uscat veshted. (Frunza ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Mort ≠ viu
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
DE MORTUIS NIL SINE BENE (lat.) despre mortzi numai de bine Dictonul atribuit lui Chilon din Sparta sa raspandit in versiune latina.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MANUSCRISELE DE LA MAREA MOARTA (QUMRAN) texte stravechi scrise in ebraica arameica nabateica greaca latina sirianopalestiniana shi araba datand din sec. 2 i. Hr.2 d. Hr. Cuprind date pretzioase privind esenianismul shi geneza creshtinismului primitiv. Descoperite in 1947 in peshterile din regiunea de NV a Marii Moarte in apropiere de Qumran (unde in sec. 3 i. Hr.2 d. Hr. shia avut centrul o comunitate religioasa probabil a esenienilor).
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MAREA MOARTA (YAM HAMELAH ALBAHR AL MAYYIT) lac sarat in Orientul Apropiat intre Israel shi Iordania pe fundul depr. tectonice Ghor la 408 m sub nivelul marii; 1.020 km2; lungime: 82 km; latzime max.: 18 km. Ad. max.: 356 m. Salinitate: 260‰ (de 75 ori mai mare decat aceea a Oceanului Planetar). In el se varsa fl. Iordan. Expl. de saruri de potasiu. Se mai numeshte Lacul Asfaltit. In peshterile din regiunile de NV a marii au fost descoperite Manuscrisele de la M.M. (Qumran).
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
VIVOS VOCO MORTUOS PLANGO FULGURA FRANGO (lat.) chem pe cei vii plang pe cei mortzi frang fulgerele Schiller „Das Lied von der Glocke”.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a baga mortun casa expr. 1. ai face cuiva neplaceri. 2. a da unui adversar o lovitura decisiva.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a dezgropa mortzii expr. a aduce in discutzie lucruri mai vechi fara legatura cu obiectul unei dispute.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a face pe mortul in papushoi expr. 1. a se face k nu shtie nimic a simula nevinovatzia. 2. a sta nemishcat in incercarea de a trece neobservat.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a fi cu mortul pe el expr. (intl.) a avea asupra sa obiectul furat.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a invia din mortzi expr. a se reface dupa o boala sau un accident extrem de grav.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a lasa mortul expr. (intl.) 1. a renuntza la intentzia de a fura sau de a escroca pe cineva. 2. a abandona obiectele furate.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a suge nasul la mortzi expr. (obs.) v. a o suge.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a tacea k mortul in papushoi expr. a tacea prefacanduse k este preocupat de ceva foarte important pentru a nu raspunde la aluzii sau la invinuiri directe.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
mort copt expr. cu orice pretz neaparat; obligatoriu.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
mortu’ s. invar. (detz.) obiect interzis introdus ilicit intrun penitenciar.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
nici in ruptul capului / mort expr. v. nici cu militzia.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
mort, mortzisubstantiv masculin moarta, moartesubstantiv feminin
- 1. Persoana care a murit; trupul neinsufletzit al unei persoane ashezat in coshciug sau inmormantat. DEX '09 DEX '98
- Mortul de la groapa nu se mai intoarce se spune despre un lucru pierdut definitiv despre ceva care nu mai poate fi indreptat. DEX '09 DLRLC
- Cea facut a facut; mortul de la groapa nu se mai intoarce. VORNIC P. 172. DLRLC
-
- Apa mortzilor = fata morgana. DEX '09 DLRLCsinonime: fata morgana
- A scula (sau a trezi a deshtepta) shi mortzii (sau din mortzi) se spune despre zgomote sau surse de zgomote foarte intense shi stridente. DEX '09
- A umbla (sau a merge) k dupa mort = a merge foarte incet. DEX '09 DLRLC
- K la mort = (in legatura cu verbe k „a se aduna” „a veni”) in numar (foarte) mare. DEX '09
-
etimologie:
- mortuus DEX '09 DEX '98