montare¹ sf [At: SAHIA, U. R. S. S. 151 / Pl: ~tări / E: monta] 1 Îmbinare a unor piese pentru a forma un tot și pentru ca sistemul, ansamblul să funcționeze. 2 Amplasare pe locul de funcționare a unor sisteme tehnice, piese, fabrici etc. 3 Fixare a pietrelor prețioase într-o bijuterie. 4 Pregătire a unui spectacol artistic, din punct de vedere al decorurilor și costumelor. 5 Totalitate a mijloacelor materiale, decoruri, costume, mijloace tehnice, folosite cu ocazia reprezentării unui spectacol.

MONTÁRE, montări, s. f. Acțiunea de a monta. 1. Potrivire la locul lor a diferitelor piese ale unui sistem tehnic (pentru ca acesta să funcționeze în bune condiții). Montarea unui tractor. ♦ Fixarea unui aparat, a unei mașini sau a unui obiect pe locul destinat să-l ocupe. Montarea mașinilor pe fundație. 2. Punere în scenă a unui spectacol. Spectacole de desăvîrșită artă, fără pereche în lume în ceea ce privește montarea și interpretarea. STANCU, U.R.S.S. 47. 3. Fig. Ațîțare, pornire, întărîtare contra cuiva.

MONTÁRE s.f. Acțiunea de a monta și rezultatul ei; montaj. [< monta].

montáre s. f., g.-d. art. montắrii; pl. montắri

montáre (tehn., zool.) s. f., g.-d. art. montării; pl. montări

MONTÁRE s. 1. v. asamblare. 2. instalare. (~ unui utilaj.) 3. v. regie.

MONTARE s. 1. asamblare, fixare, îmbinare, împreunare, montaj, reunire, unire. (~ elementelor unui ansamblu.) 2. instalare. (~ unui utilaj.) 3. înscenare, regie, artă regizorală, punere în scenă, (rar) regizorat, (înv.) scenariu. (~ unui spectacol.)

Montare ≠ dezasamblare