MISTÉR¹ mistere s. n. 1. Ceea ce este (inca) neintzeles sau nedescoperit; taina; secret enigma. 2. Dogma creshtina care Biserica o considera inaccesibila ratziunii omeneshti. 3. (La pl.) Ritualuri religioase in Grecia shi Roma antica la care participau doar cei initziatzi. 4. (La pl.) Scrieri dramatice medievale in versuri initzial cu caracter religios reprezentate cu prilejul unor sarbatori (religioase). [Var.: (inv.) mistériu s. n.] Din fr. mystère lat. mysterium.

mister¹ sn [At: SHINCAI C. 7/2 / V: (inv) ~riu sn (Pl: ~rii rar ~rie) ~tirie sf ~tiriu / Pl: ~e (asr) ~uri / E: fr mystère lat mysterium ngr μυστήριον] 1 Dogma creshtina care biserica o considera inaccesibila ratziunii omeneshti Si: taina. 2 Ceea ce este inca necunoscut nedescoperit nepatruns sau neintzeles de mintea omeneasca Si: enigma secret taina. 3 Taina de care e inconjurat ceva sau cineva Si: obscuritate (rar) misteriozitate. 4 (Lpl) Lucrare dramatica specifica evului mediu cu caracter religios sau laic reprezentata in aer liber la sarbatorile religioase. 5 (Ant; lpl) Ritualuri religioase secrete in Grecia shi Roma la care luau parte numai cei initziatzi.

MISTÉR¹ mistere s. n. 1. Ceea ce este (inca) necunoscut neintzeles sau nedescoperit; taina; secret. 2. Dogma creshtina care biserica o considera inaccesibila ratziunii omeneshti. 3. (La pl.) Ritualuri religioase in Grecia shi Roma antica la care participau doar cei initziatzi. 4. (La pl.) Lucrare dramatica specifica evului mediu cu caracter religios sau laic reprezentata cu prilejul unor sarbatori (religioase). [Var.: (inv.) mistériu s. n.] Din fr. mystère lat. mysterium.

MISTÉR mistere s. n. 1. Ceea ce e inca necunoscut nedescoperit nepatruns de minte; taina. E atit mister shi atita frumusetze in aceasta unda de aer parfumat care rataceshte asha prin vazduh! SANDUALDEA U. P. 66. Padurea teadumbrea cu bucurie SHitzi povestea viatza ei intima Cu tot misterul ei lasindutzi tzie Doar greutatea dea gasi o rima. ANGHELIOSIF C. M. II 156. Am cautat misterul in lumi necunoscute: pe oameni pe natura pe totzi am intrebat. BOLINTINEANU O. 197. ♦ Secret. 2. (In evul mediu in tzarile catolice occidentale la pl.) Drama religioasa cu subiect din biblie. Pl. shi: (rar) misteruri (CARAGIALE O. III 132 EMINESCU O. IV 120). Varianta: (invechit) mistériu (EMINESCU N. 32) s. n.

MISTÉR s.n. 1. Ritual religios secret in Grecia shi Roma antica la care participau numai cei initziatzi. ♦ Taina; secret. 2. Doctrina religioasa care nu era impartashita decat unui numar restrans de initziatzi. ♦ Dogma religioasa creshtina care trebuie primita asha cum este data shi care se crede a fi inaccesibila ratziunii omeneshti. 3. (In evul mediu in tzarile catolice) Drama religioasa cu subiect biblic shi hagiografic. [Cf. fr. mystère lat. mysterium lucru ascuns].

MISTÉR¹ s. n. 1. (pl.) ritual religios secret in Grecia shi Roma antica la care participau numai cei initziatzi. 2. doctrina religioasa care nu era impartashita decat unui numar restrans de initziatzi. ◊ dogma religioasa creshtina care trebuie primita asha cum este shi care se crede a fi inaccesibila ratziunii. 3. lucrare dramatica medievala cu subiect biblic shi hagiografic. 4. ceea ce este necunoscut neintzeles inca inexplicabil; taina; secret. (< fr. mystère lat. mysterium gr. mysterion)

MISTÉR ~e n. 1) Lucru necunoscut sau nepatruns de ratziune; taina; enigma. 2) rel. Dogma creshtina considerata k fiind inaccesibila ratziunii omeneshti. 3) (in antichitatea grecoromana) Ansamblu de teze shi de practici religioase cunoscute numai persoanelor initziate. 4) (in evul mediu) Opera dramatica cu caracter religios. /<fr. mystere lat. mysterium

mister n. 1. cult secret in religiunea politeista: misterele Eleuzine; 2. in religiunea creshtina: taina adevar mai presus de ratziune; 3. fig. ceeace e secret ascuns: au vazut in repegiune ale Africei misteruri AL.; 4. in evulmediu: piesa de teatru despre un subiect biblic.

*mistér n. pl. e vechĭ urĭ (fr. mystère d. vgr. mystérion). Cult secret in religiunile antice: misterele din Eleusina. In religiunea creshtineasca taĭna adevar maĭ pe sus de ratziune: Impartashania e un mister. Lucru secret ascuns: misterele politiciĭ naturiĭ. In evu mediŭ pĭesa teatrala cu subĭect religios shi in care intervine Dumnezeŭ sfintziĭ ingeriĭ draciĭ sh. a. A face mister dintr’un lucru al tzinea secret. A initzia pe cineva intr’un mister aĭ descoperi nishte lucrurĭ secrete.

misteriu sn vz mister

mistirie² sf vz mister

mistiriu sn vz mister

MISTÉRIU s. n. v. mister.

mistér² s. n. pl. mistére

mistér s. n. pl. mistére

MISTÉR s. 1. enigma secret taina (rar) misteriozitate (fig.) sharada. (~ele naturii.) 2. v. taina.

MISTER s. 1. enigma secret taina (rar) misteriozitate (fig.) sharada. (~ele naturii.) 2. (BIS.) taina.

mister v. drama liturgica.

MISTERE (< fr. mystère < lat. lit. misterium) Drame practicate in evul mediu asemanatoare oarecum miracolelor. Misterele au k subiect evenimente biblice. Exista de asemenea shi mistere care nu au o sursa religioasa (Misterul asediului orashului Orléans al carui subiect este eliberarea Orléansului de catre Jeanne dArc; Misterul distrugerii cetatzii Troia) shi care se caracterizeaza prin naivitatea shi simplitatea limbajului. Originea misterelor a fost cautata in ritualurile religioase antice ritualuri ce aveau un caracter secret la care participau numai cei initziatzi (misterele eleusine sarbatorite la Eleusis in Atica shi inchinate zeitzei Demeter shi Core sau misterele orfice legate de cultul zeitatzilor Mithra Cibele Isis). Ritualul cuprindea shi reprezentari dramatice sub forma de pantomima k de exemplu in misterele eleusine rapirea Proserpinei sau a Corei de Hades zeul infernului shederea in infern cautarea ei de catre Demeter revenirea pe pamint simbol al pieirii shi revenirii vegetatziei. In cultura occidentala misterele sau dezvoltat intre secolele XIIIXVII legate de organizarea unor reprezentatzii cu ocazia sarbatorilor sau in cinstea unor personalitatzi. Actorii erau grupatzi in asociatzii sau confrerii dintre care cea mai de seama a fost Confreria Pasiunei careia regele Carol VI ia dat monopolul reprezentarii misterelor. Scrise in versuri unele din ele numarind peste 60 000 de versuri (misterele franceze Passion) reprezentarea lor dura zile shi saptamini shi necesita intre 100500 de persoane in afara figuratziei. Aceste reprezentatzii aveau loc in aer liber in fatza bisericilor in interpretarea unor artishti amatori ce apartzineau diferitelor bresle meshteshugareshti.