opțiuni
  • info

11 definiții pentru milog

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MILÓG, -OÁGĂ, milogi, -oage, s. m. și f. Cerșetor (infirm). ♦ Persoană care se roagă de cineva cu insistență, înjosindu-se, pentru a obține ceva. ♦ (Reg.) Om infirm, schilod. – Din milă1, probabil prin contaminare cu olog.

MILÓG, -OÁGĂ, milogi, -oage, s. m. și f. Cerșetor (infirm). ♦ Persoană care se roagă de cineva cu insistență, înjosindu-se, pentru a obține ceva. ♦ (Reg.) Om infirm, schilod. – Din milă1, probabil prin contaminare cu olog.

milog, ~oagă smf [At: PISCUPESCU, O. 174/ 14 / V: miul~ / Pl: ~ogi, ~oage / E: pbl ctm milă1 + olog] 1-2 (Rar sf) Cerșetor (infirm). 3 (Pex) Persoană infirmă.

MILÓG, -OÁGĂ, milogi, -oage, s. m. și f. Cerșetor. Pe la porți domnești n-am fost milog. BENIUC, V. 10. Stăteați tustrei ca niște mogîldețe... «Ca niște milogi», l-ai auzit pe tata mîrîind. PAS, Z. I 177. Cu trunchiul zgîrcit cu aeru-i de milog stăruitor, acest copac stîrni mînia cerului. GALACTION, O. I 79.

MILÓG ~oágă (~ógi, ~oáge) m. și f. 1) Persoană (infimă) care umblă cu cerșitul; cerșetor. 2) Persoană care se milogește pentru a obține ceva. 3) Persoană care are un beteșug; om calic. /Din milă

milog m. 1. care cere milă, cerșetor; 2. (ironic) suplicant.

milóg, -oágă s. (d. milă și suf. -og din olog, slăbănog). Calic, cerșitor. Fig. Iron. Suplicant.

miulog, ~oagă smf vz milog

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

milóg s. m., pl. milógi

milóg s. m., pl. milógi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MILÓG s. v. cerșetor.

MILOG s. cerșetor, (pop.) sărac, (înv. și reg.) calic, mișel, (Transilv. și Bucov.) colduș, (arg.) manglitor.

Intrare: milog
substantiv masculin (M14)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • milog
  • milogul
  • milogu‑
plural
  • milogi
  • milogii
genitiv-dativ singular
  • milog
  • milogului
plural
  • milogi
  • milogilor
vocativ singular
  • milogule
plural
  • milogilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

milog, milogisubstantiv masculin
miloagă, miloagesubstantiv feminin

  • 1. Cerșetor (infirm). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cerșetor
    • format_quote Pe la porți domnești n-am fost milog. BENIUC, V. 10. DLRLC
    • format_quote Stăteați tustrei ca niște mogîldețe... «Ca niște milogi», l-ai auzit pe tata mîrîind. PAS, Z. I 177. DLRLC
    • format_quote Cu trunchiul zgîrcit... cu aeru-i de milog stăruitor, acest copac stîrni mînia cerului. GALACTION, O. I 79. DLRLC
    • 1.1. Persoană care se roagă de cineva cu insistență, înjosindu-se, pentru a obține ceva. DEX '09 DEX '98
    • 1.2. regional Om infirm, schilod. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • milă, probabil prin contaminare cu olog. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.