opțiuni
  • info

13 definiții pentru mijlocitor

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MIJLOCITÓR, -OÁRE, mijlocitori, -oare, s. m. și f. Persoană care mijlocește; intermediar, misit, samsar. – Mijloci + suf. -tor.

MIJLOCITÓR, -OÁRE, mijlocitori, -oare, s. m. și f. Persoană care mijlocește; intermediar, misit, samsar. – Mijloci + suf. -tor.

mijlocitor, ~oare smf [At: (începutul sec. XVIII), ap. MAG. IST. IV, 25/23 / V: (înv) ~iu, mizl~ / E: mijloci + -tor] 1 Mediator (1). 2 (Înv; îs) ~ de pace (sau, rar, de împăcăciune) Împăciuitor. 3 Misit (2). 4 Pețitor. 5 Proxenet.

MIJLOCITÓR, -OÁRE, mijlocitori, -oare, s. m. și f. Persoană care mijlocește; intermediar. Mă fac mijlocitor între voi și proprietari, și voi insista ca să vi se facă dreptate și condiții mai blînde. DUMITRIU, N. 31.

MIJLOCITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care mijlocește o înțelegere; mediator; intermediar. /a mijloci + suf. ~tor

mijlocitor m. intermediar: mijlocitori de bani și de mărfuri.

mijlocitór, -oáre s. Care mijlocește, mediator, intermediar: mijlocitor de banĭ și mărfurĭ.

mijlocitoriu sm vz mijlocitor

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mijlocitór s. m., pl. mijlocitóri

mijlocitór s. m., pl. mijlocitóri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MIJLOCITÓR s. 1. v. mediator. 2. v. misit. 3. v. proxenet.

MIJLOCITÓR s. v. pețitor.

MIJLOCITOR s. 1. intermediar, mediator, (rar) interpus, (înv.) mijloc, solitor. (~ între două părți aflate în tratative.) 2. intermediar, misit, samsar, (reg.) mecler, (înv.) sensal. (~ într-o tranzacție comercială.) 3. codoș, proxenet, (Mold.) pohoț, (înv.) hotru, pezevenchi, verigaș, votru, (fig.) pește.

mijlocitor s. v. PEȚITOR.

Intrare: mijlocitor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mijlocitor
  • mijlocitorul
  • mijlocitoru‑
plural
  • mijlocitori
  • mijlocitorii
genitiv-dativ singular
  • mijlocitor
  • mijlocitorului
plural
  • mijlocitori
  • mijlocitorilor
vocativ singular
  • mijlocitorule
plural
  • mijlocitorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mijlocitor, mijlocitorisubstantiv masculin
mijlocitoare, mijlocitoaresubstantiv feminin

  • 1. Persoană care mijlocește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: intermediar misit samsar
    • format_quote Mă fac mijlocitor între voi și proprietari, și voi insista ca să vi se facă dreptate și condiții mai blînde. DUMITRIU, N. 31. DLRLC
etimologie:
  • Mijloci + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.