18 definitzii pentru migali
din care- explicative (10)
- morfologice (2)
- relatzionale (5)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
MIGALÍ migalesc vb. IV. Tranz. shi intranz. A lucra cu rabdare shi cu minutziozitate; a bunghini. ♦ A lucra fara spor. [Var.: migaí vb. IV] Et. nec.
MIGALÍ migalesc vb. IV. Tranz. shi intranz. A lucra cu rabdare shi cu minutziozitate; a bunghini. ♦ A lucra fara spor. [Var.: migaí vb. IV] Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
migali [At: BIBLIA (1688) ap. C. CR. 192/7 / V: ~ai / Pzi: ~lesc / E: nct] 1 vi (Inv) A munci din greu. 23 vit A lucra cu multa minutziozitate shi fara prea mult spor Si: a migoroshi (1). 4 vi Ashi pierde vremea cu nimicuri Si: (reg) a migoroshi (2) a milcoshi1 a tandali. 5 vt (Reg) A manca putzin shi fara pofta Si: a ciuguli (reg) a migui.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MIGALÍ migalesc vb. IV. Tranz. A lucra incet cu rabdare shi cu minutziozitate. Lua calapodul sau pantoful care pina atunci il migalise. ARDELEANU D. 64. Dan... migalea fiecare fraza shishi tortura capul pentrun epitet. VLAHUTZA O. A. 261. ◊ Absol. Se asheza la masa de scris unde migalea cu necurmare pina la douasprezece. C. PETRESCU C. V. 142. Varianta: migai (CREANGA P. 6 DONICI F. 19) vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
A MIGALÍ ~ésc 1. tranz. A face cu (multa) migala. 2. intranz. 1) A lucra cu (multa) migala. 2) pop. A lucra incet shi fara spor; a se mocai; a se mocoshi; a se moshmoni; a bichiri. /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
migalì v. a lucra incet shi fara spor a pune prea mult timp pentru nimicuri. [V. migaì].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MIGAÍ vb. IV v. migali.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
MIGAÍ vb. IV v. migali.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
migai v vz migali
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MIGAÍ vb. IV v. migali.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
migaì v. Mold. V. migalì: nora migaia prin casa CR. [Slav. MIGATI a miji].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
migalésc v. tr. shi intr. (cp. cu pg. migar a faramitzi shi cu mijesc vsl. mužati shi migati). Lucrez la lucrurĭ micĭ lucrez minutzios ma ocup de lucrurĭ micĭ: a migali o broderie la o broderie; femeĭa migalea pin casa. V. refl. Ma bosincesc ma ostenesc la lucrurĭ meticuloase (de ex. alegind griu de neghina). In est migaĭesc. V. alambichez.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
migalí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. migalésc imperf. 3 sg. migaleá; conj. prez. 3 sa migaleásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
migalí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. migalésc imperf. 3 sg. migaleá; conj. prez. 3 sg. shi pl. migaleásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
MIGALÍ vb. 1. (pop.) a piguli (reg.) a bunghini (prin Mold.) a bichiri (prin Mold. shi Munt.) a puchini. (A ~ la o broderie.) 2. v. mocai.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
MIGALÍ vb. v. lenevi trandavi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
MIGALI vb. 1. (pop.) a piguli (reg.) a bunghini (prin Mold.) a bichiri (prin Mold. shi Munt.) a puchini. (A ~ la o broderie.) 2. a (se) mocai a (se) mocoshi a (se) moshmondi a (se) moshmoni a (se) ticai (pop.) a tindali (reg.) a migoroshi a moshinci a moshoi a moshorogi a motroshi a mushina (prin Transilv.) a mighiti a (se) moshogai (fam.) a moshi. (Toata ziua ~ la...)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
migali vb. v. LENEVI. TRINDAVI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A migali ≠ a se pripi
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
migalí (migalésc migalít) vb. Ashi da silintza a se concentra asupra a face ceva incet shi cu grija. Creatzie expresiva (Graur BL IV 93) cf. circali mocoshi sucali etc. Legatura cu sl. migati „a inchide ochii” (Cihac II 195) cu mic (Tiktin) sau cu miji (Scriban) este improbabila. Var. Mold. migai Olt. migoroshi Munt. pigali piguli ultima shi cu sensul de „a ciuguli” cf. ciuguli. Der. migala s. f. (meticulozitate amanunt chitzibush) postverbal; migaleala (var. piguleala folosita numai de Caragiale) s. f. (amanuntzime fleac; lucru ingrijit); migalos adj. (meticulos minutzios); migaiala s. f. (meticulozitate); migalitura s. f. (meticulozitate); migorosheala s. f. (Olt. minutziozitate).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (VT408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
migali, migalescverb
- 1. A lucra cu rabdare shi cu minutziozitate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Lua calapodul sau pantoful care pina atunci il migalise. ARDELEANU D. 64. DLRLC
- Dan... migalea fiecare fraza shishi tortura capul pentrun epitet. VLAHUTZA O. A. 261. DLRLC
- Se asheza la masa de scris unde migalea cu necurmare pina la douasprezece. C. PETRESCU C. V. 142. DLRLC
- 1.1. A lucra fara spor. DEX '09 DEX '98
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09