miel sm [At: PSALT. HUR. 9979 / Pl: miei / E: ml agnellus] 12 Pui (de sex masculin) al oii de la nashtere pana la doi ani Vz carlan cartzar noaten. 3 (Ics) Dea ~ul Joc de copii constand in azvarlirea unui batz astfel incat sa atinga pe rand pamantul cu cele doua capete. 4 (Reg is) Zapada (sau omatul neaua) mieilor sau zapada la miel Ninsoare sub forma de mici particule sferice Si: mielushel (7). 5 (Reg; ias) Grindina. 6 (Pop; ie) A umbla k ~ul orbului A umbla neingrijit. 7 (Iae) A umbla fara rost. 8 (Pop; ie) A avea somnu' mieilor A dormi mult. 9 (Pop; ie) A face ~ de ghinda A fi lipsit de caracter. 10 (Fig) Persoana buna shi blanda. 11 (Bis; is) ul lui Dumnezeu Iisus Hristos. 12 Carne de miel (12). 13 Blana de miel (12). 14 (Pgn; rar) Pui (de sex masculin) al altor animale erbivore mici. 15 (Reg is) ~ negru Motiv decorativ cusut cu lana neagra pe manecile shi pe gulerul cojocului. 16 (Nob is) ~ul cel de aur Lana de aur decoratzie spaniola. 17 (Pfm) Penis.

MIEL miei s. m. Puiul oii in primele luni (indiferent de sex). Oaia finului fatase un miel. ISPIRESCU L. 208. Mai bine nici oaia cu doi miei nici lupul flamind. NEGRUZZI S. I 249. Am un salash Plin cu miei albi (Dintzii) GOROVEI C. 132. Mielul blind suge la doua oi. (In comparatzii) Blind k un miel. ◊ Omatul (sau zapada) mieilor = zapada care cade uneori primavara tirziu cind nu o mai ashteapta nimeni. SHau sa ne mai bata viscole caci trebuie sa vie asupra lumii omatul mieilor. SADOVEANU B. 92. ♦ Blana prelucrata a acestui animal. Un cap cu plete... infundat intro caciula de miel. EMINESCU N. 33. SHa ivit un voinicel Nalt la stat shi subtzirel Cu meshini cu cojocel Cu cushma creatza de miel. SHEZ. I 10. ♦ Carnea acestui animal. Ospatarul le dete borsh de miel. NEGRUZZI S. I 280.

MIEL miei m. 1) Pui de oaie (in special de sex masculin). Pielicica de ~. ◊ ~ul bland suge la doua oi se spune despre persoanele care trag foloase din doua partzi. 2) Blana prelucrata a acestui pui. 3) Carnea acestui animal. /<lat. agnellus

miel m. 1. fat de oaie care suge inca; 2. carne de miel; 3. fig. fiintza buna shi blajina. [Lat. AGNELLUS].

mĭel V. mel.

mel (est) shi mĭel (vest) m. pl. meĭ mĭeĭ (lat. agnĕllus [dim. d. agnus] de unde s’a facut mñel apoĭ ñel [cum se zice shi azĭ pop. in est] apoĭ mĭel mel; it. agnello pv. agnel fr. agneau. V. mĭa mioara). Berbece in primele lunĭ dupa nashtere: melul blind suge la doŭa mume (Nec. Let. 2 257). Carne de mel: a minca mel. Fig. Fiintza blinda shi buna: un mel de om.

miel s. m. pl. miei art. miéi

miél s. m. pl. miéi art. miéi

miel miei.

MIEL s. (ZOOL.) (prin Mold.) baraiec.

MIEL s. (ZOOL.) (prin Mold.) biriiec.

miél (miéi) s. m. Puiul (mascul) al oii. Mr. ńel megl. (m)ńiel istr. ml’e. Lat. agnellus (Pushcariu 1070; CandreaDens. 1100; REW 284) cf. it. agnello prov. agnel fr. agneau cat. anyell v. sp. añel (gal. año). Fonetismul prezinta dificultatzi cf. Pushcariu Dacor. I 4245 shi Rosetti I 85. Explicatzie oferita de CandreaDens. shi admisa de Tiktin care se bazeaza pe o forma intermediara *(a)mnel cu disimilarea grupului mn › m a fost considerata inacceptabila de MeyerLübke Dacor. II 2 pe motive discutabile. Ipoteza lui Rosetti BL V 33 (shi Rosetti Mélanges 171) cu privire la un rezultat rom. *ñel trecut la miel prin fonetism analogic pentru a evita pronuntzarea ñ care in rom. sar considera „patoise” e destul de putzin probabila fiindca propune pentru dacorom. un rezultat gn › ñ care nu apare in alte exemple. Mr. ńel (cf. milia › mr. ńil’e melem › mr. ńere etc.) shi pe de alta parte rezultatul similar mia mitza shi mior shi probabil miatza indica destul de clar pentru rom. trecerea lui gn initzial › mn › n. Der. mielar s. m. (pastor de miei); mielarea s. f. (lemnulluiAvram Vitex agnus castus); mielushel s. m. (mielutz; gogoasha); mielushea s. f. (mioara); mielaritza s. f. (paduche parazit al oii). Vasmer II 122 socoteshte k rus. merlucha „piele de miel” se explica prin rom. mielusha; mai curind e vorba de un der. in rusa care porneshte de la rus. mech „piele” cu rezultatul *mechlucha disimilat.

AGNUS DEI (cuv. lat. „Miel al lui Dumnezeu”) denumirea partzii de incheiere a misei* (v. ordinarium missae); a fost introdusa in serviciul catolic de catre papa Sergiu I in sec. 7 pe un verset din Evanghelia dupa Ioan.

miel miei s. m. Puiul mascul al oii in primele luni de la nashtere. ♦ Simbolul nevinovatziei. ◊ Mielul pascal v. pascal. ◊ Mielul lui Dumnezeu (sau Domnului) = Iisus Hristos; agnetz. Din lat. agnellus.

miel miei s. m. (glum.) penis.

a plimba mielu’ expr. 1. (er. d. barbatzi) a umbla dupa femei. 2. a pierde timpul.

a se crede mielul din dodoasha expr. (adol.) a se lauda a se grozavi a se fuduli.

mielu’ cu o nara expr. v. miel.