meschinărie sf [At: NEGULICI / Pl: ~ii / E: fr mesquinerie] 1 (Asr) Zgârcenie. 2 Lipsă de generozitate, de noblețe sufletească Si: micime. 3 (Mpl) Faptă lipsită de generozitate, de noblețe sufletească, de om cu preocupări mărunte. 4 Lipsă de importanță, de semnificație. 5 Întâmplare, fapt lipsit de importanță, banal.

MESCHINĂRÍE, meschinării, s. f. Fel de a fi, manifestare, gest al omului meschin; lipsă de generozitate; lucru, fapt mărunt, micime de suflet. Mărunte meschinării personale. DUMITRIU, B. F. 87. Ne înveselim cu toții, fiindcă am scăpat de... toate meschinăriile din tîrgul nostru. C. PETRESCU, C. V. 16.

MESCHINĂRÍE s.f. 1. Zgârcenie, micime de suflet; lipsă de generozitate. 2. Faptă de om meschin; lucru mărunt. [Gen. -iei. / < fr. mesquinerie].

MESCHINĂRÍE s. f. 1. caracter, atitudine, faptă de om meschin. 2. lipsă de valoare, de semnificație. (< fr. mesquinerie)

MESCHINĂRÍE ~i f. 1) Lipsă de generozitate, de noblețe sufletească; micime. 2) Lipsă de importanță. 3) Faptă meschină. /<fr. mesquinerie

meschinărie f. 1. economie prea mare; 2. caracterul celui meschin; 3. lucruri meschine.

*meschinăríe f. (d. meschin, după fr. meschinerie). Economie prea mare. Fig. Lipsă de nobleță, purtare de om meschin.

meschinăríe s. f., art. meschinăría, g.-d. art. meschinăríei; pl. meschinăríi, art. meschinăríile

meschinăríe s. f., art. meschinăría, g.-d. art. meschinăríei; pl. meschinăríi, art. meschinăríile

MESCHINĂRÍE s. (fig.) îngustime, micime. (~ spiritului cuiva.)

MESCHINĂRÍE s. v. avariție, calicenie, calicie, zgârcenie.

MESCHINĂRIE s. (fig.) îngustime, micime. (~ spiritului cuiva.)

meschinărie s. v. AVARIȚIE. CALICENIE. CALICIE. ZGÎRCENIE.