8 definiții pentru menajare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MENAJÁRE, menajări, s. f. Faptul de a (se) menaja; menajament. – V. menaja.

MENAJÁRE, menajări, s. f. Faptul de a (se) menaja; menajament. – V. menaja.

menajare sf [At: ARISTIA, PLUT. / V: (înv) ~gea~ / E: menaja] Tratare a cuiva sau a ceva cu grijă, cu înțelegere Si: menajament.

MENAJÁRE, menajări, s. f. Acțiunea de a menaja și rezultatul ei; menajament, cruțare. Credeam că merită o soartă mai dulce, o privire mai blîndă, o menajare cel puțin relativă. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 126, 6/4.

MENAJÁRE s.f. Acțiunea de a (se) menaja și rezultatul ei; cruțare, îngrijire. [< menaja].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

menajáre s. f., g.-d. art. menajắrii; pl. menajắri

menajáre s. f., g.-d. art. menajării; pl. menajări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MENAJÁRE s. 1. cruțare. (~ unei persoane bolnave.) 2. menajament. (Să-i spui cu ~.)

MENAJARE s. 1. cruțare. (~ unei persoane bolnave.) 2. menajament. (Să-i spui cu ~.)

Intrare: menajare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • menajare
  • menajarea
plural
  • menajări
  • menajările
genitiv-dativ singular
  • menajări
  • menajării
plural
  • menajări
  • menajărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

menajare, menajărisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a (se) menaja. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Credeam că merită o soartă mai dulce, o privire mai blîndă, o menajare cel puțin relativă. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 126, 6/4. DLRLC
etimologie:
  • vezi menaja DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.