opțiuni
  • info

15 definiții pentru melodios

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MELODIÓS, -OÁSĂ, melodioși, -oase, adj. Plin de sunete armonioase, plăcut auzului, armonios; care emite astfel de sunete. [Pr.: -di-os] – Din fr. mélodieux.

MELODIÓS, -OÁSĂ, melodioși, -oase, adj. Plin de sunete armonioase, plăcut auzului, armonios; care emite astfel de sunete. [Pr.: -di-os] – Din fr. mélodieux.

melodios, ~oasă [At: MARCOVICI, C. 68/23 / V: mil~ (nob) ~dui~ / P: ~di-os / Pl: ~oși, ~oase / E: fr mélodieux] 1 Plăcut auzului Si: armonios, melodie (5). 2 (Pex; d. cântăreți, instrumente muzicale) Care emite sunete plăcute, armonioase.

MELODIÓS, -OÁSĂ, melodioși, -oase, adj. Care emite o melodie, plin de sunete armonioase, plăcute auzului. Frunzișul se înfioară cîteodată și un susur melodios coboară pînă în cerdacul liniștit. SADOVEANU, O. I 320. Dintre canaluri Și de pe maluri Se-nalț-un cîntic melodios. ALECSANDRI, O. 88. ◊ (Adverbial) Mii de valuri sănine, strălucite. treieră aria mării încet și melodios. EMINESCU, N. 13.

MELODIÓS, -OÁSĂ adj. Care emite o melodie, plin de sunete armonioase. [Pron. -di-os. / cf. fr. mélodieux].

MELODIÓS, -OÁSĂ adj. care emite sunete plăcute; armonios. (< fr. mélodieux)

MELODIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care are caracter de melodie; plăcut auzului; melodic; armonios. 2) (despre sunete, voce etc.) Care este plăcut auzului; mlădios. Voce ~oasă. [Sil. -di-os] /<it. melodismo, fr. mélodeux

melodios a. plin de melodie.

*melodiós, -oásă adj. (d. mélodieux, it. melodioso). Melodic, plin de melodie: melodiosu cîntec al privighetoriĭ. Adv. În mod melodios: a cînta melodios.

meloduios, ~oasă a vz melodios

milodios, ~oasă a vz melodios

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

melodiós (-di-os) adj. m., pl. melodióși; f. melodioásă, pl. melodioáse

melodiós adj. m. (sil.-di-os), pl. melodióși; f. sg. melodioásă, pl. melodioáse

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MELODIÓS adj. 1. v. cantabil. 2. v. armonios.

MELODIOS adj. 1. (MUZ.) cantabil, muzical. (O structură ~.) 2. armonios, melodic, muzical, sonor, unduios, (rar) unduit, (fig.) dulce, mlădios, simfonic. (Proza ~ a lui Odobescu.)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

melodios s. m., adj. invar. informator, denunțător.

Intrare: melodios
melodios adjectiv
  • silabație: -di-os info
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • melodios
  • melodiosul
  • melodiosu‑
  • melodioasă
  • melodioasa
plural
  • melodioși
  • melodioșii
  • melodioase
  • melodioasele
genitiv-dativ singular
  • melodios
  • melodiosului
  • melodioase
  • melodioasei
plural
  • melodioși
  • melodioșilor
  • melodioase
  • melodioaselor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

melodios, melodioasăadjectiv

  • 1. Plin de sunete armonioase, plăcut auzului; care emite astfel de sunete. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: armonios cantabil melodic
    • format_quote Frunzișul se înfioară cîteodată și un susur melodios coboară pînă în cerdacul liniștit. SADOVEANU, O. I 320. DLRLC
    • format_quote Dintre canaluri Și de pe maluri Se-nalț-un cîntic melodios. ALECSANDRI, O. 88. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Mii de valuri sănine, strălucite... treieră aria mării încet și melodios. EMINESCU, N. 13. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.